Franța cere Germaniei să clarifice modul de folosire a rachetelor cu rază lungă de acțiune
Franța discută cu Germania despre doctrina de utilizare a rachetelor cu rază lungă de acțiune, avertizând că o lovitură convențională asupra unei ținte rusești ar putea fi interpretată greșit și ar putea duce la un răspuns nuclear. Discuțiile au loc în contextul consolidării capacităților de descurajare ale mai multor state europene.
Riscul unei escaladări neintenționate
Parisul face presiuni asupra Berlinului pentru ca acesta să explice cum ar folosi rachetele cu rază lungă de acțiune într-un conflict cu Rusia. Potrivit Financial Times, oficiali francezi încearcă să alinieze doctrina Germaniei privind „loviturile de precizie la adâncime” (DPS) cu strategia nucleară a Franței. Șase persoane familiarizate cu discuțiile au oferit informații despre acestea.
Un oficial francez a avertizat că o țintă rusă ar putea fi atacată cu o armă convențională, dar să se „primească un răspuns nuclear”. El a adăugat: „Dacă rușii nu înțeleg corect semnalul, s-ar putea ajunge la pragul nuclear fără să ne dăm seama”.
Germania și alte state, între care Regatul Unit, Polonia, precum și țări nordice și baltice, își extind considerabil arsenalele cu rază lungă de acțiune. Aceste eforturi urmăresc consolidarea capacității europene de descurajare față de Moscova.
Berlinul achiziționează și dezvoltă rachete lansate de la sol, cu raze de acțiune între 500 km și peste 2.000 km. Acestea ar permite forțelor armate germane să lovească ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei.
Înarmarea face parte din efortul Germaniei de a conduce reînarmarea europeană, ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și la angajamentele oscilante ale Statelor Unite față de securitatea continentului, în timpul președinției lui Donald Trump. Planurile de achiziție a armelor cu rază lungă de acțiune au ridicat însă întrebări despre momentul și modul în care acestea ar putea fi utilizate și despre reacția Kremlinului.
Discuții despre doctrina nucleară
Franța discută cu mai multe state europene despre doctrina sa nucleară, după ce Emmanuel Macron a declarat în martie că va deschide dezbaterea privind felul în care programul nuclear francez le-ar putea proteja. Parisul se concentrează în special asupra Germaniei, având în vedere bugetul de apărare de 780 de miliarde de euro pentru cei cinci ani până la sfârșitul anului 2030 și planurile ambițioase de reînarmare ale Berlinului.
Oficialii francezi se tem că ideea lui Macron de „descurajare proactivă” ar putea face ca Moscova să considere Parisul responsabil pentru atacurile lansate de parteneri. „Dacă inviți pe cineva în casa ta, ești responsabil dacă acea persoană îi dă foc”, a declarat un oficial familiarizat cu discuțiile.
Unul dintre oficiali a spus că Franța, ca stat dotat cu arme nucleare, și-a dezvoltat „gramatica și vocabularul nuclear”, descriind aceste elemente drept regulile „tacite” de angajare. „Există obiceiuri pe care le-am dezvoltat de-a lungul timpului. Germanii nu le au”, a spus el.
„Ar fi mult mai bine să avem o doctrină publică clară și convingătoare, astfel încât rușii să nu interpreteze greșit niciodată un semnal și să nu înțeleagă greșit”.
Un înalt oficial german a declarat că Berlinul „nu ar putea fi mai de acord” cu necesitatea ca statele europene să aibă „o doctrină și o înțelegere comune cu privire la scara de escaladare”. El a precizat că Germania a inițiat, în urmă cu trei ani, discuția despre consolidarea mijloacelor convenționale de descurajare împotriva Moscovei.
„Nu este ceva ce cer francezii și la care noi ne opunem”, a adăugat oficialul. „Dobândirea acestor capacități DPS trebuia neapărat să fie însoțită de o înțelegere comună privind modul de desfășurare a acestora. Acest lucru a fost clar încă de la început”.
Oficialul german a afirmat că discuțiile oficiale au fost întârziate de dezbaterea internă din Franța privind viitorul strategiei sale nucleare, dar că acum prind avânt. Un posibil rezultat ar fi o declarație comună a Germaniei, Franței și Marii Britanii care să vizeze definirea abordării lor comune, a spus el, precizând totodată că mai este încă mult până acolo.
Rolul capacităților DPS în NATO
Un înalt oficial britanic a minimalizat, de asemenea, temerile francezilor. „Cultura strategică a Germaniei evoluează rapid și suntem absolut convinși că ar trebui să acceptăm acest lucru, nu să ne agățăm de stereotipurile din trecut”, a afirmat acesta.
Regatul Unit, singura altă putere nucleară dintre statele membre europene ale NATO, poartă discuții similare cu Germania în cadrul planurilor celor două țări de a dezvolta în comun arme cu o rază de acțiune de peste 2.000 km, în temeiul unui acord bilateral de apărare semnat în 2024. Cele două țări discută, de asemenea, posibilitatea ca Franța să se alăture programului, a declarat oficialul britanic.
El a avertizat că, uneori, există „confuzie” în legătură cu termenul de „lovitură de precizie în adâncime”. Scopul principal era acela de a diminua „potențialul de luptă” al inamicului prin lovirea unor obiective precum centrele de comandă și control, nodurile logistice, depozitele de muniție sau fabricile de arme, dar nu și clădirile guvernamentale sau instalațiile nucleare. „Cu toții suntem conștienți de necesitatea de a nu provoca o escaladare la nivel nuclear”, a declarat oficialul britanic.
Dezbaterea tot mai aprinsă privind armele cu rază lungă de acțiune scoate la iveală tensiunile generate de decizia Germaniei de a-și asuma un rol de lider în domeniul apărării și securității europene, marcând o ruptură față de atitudinea sa prudentă din deceniile de după cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, aceasta ilustrează consecințele retragerii Statelor Unite de pe continent și riscul ca aceasta să genereze noi tensiuni între statele europene.
Liderii politici și militari germani sunt dornici să-și prezinte planurile privind o serie de noi capacități — precum recunoașterea și informațiile obținute prin satelit — ca fiind resurse europene, și nu doar germane.
Ingo Gerhartz, generalul german care conduce comandamentul NATO responsabil cu apărarea Europei Centrale și a flancului său estic, a afirmat că acest lucru ar trebui să se aplice și în cazul loviturilor de precizie la adâncime.
„Multe dintre țările aflate în prima linie sunt capabile acum să lanseze un atac de precizie în adâncime”, a declarat Gerhartz săptămâna trecută în cadrul Conferinței de Securitate de la Berlin. El a avertizat însă că astfel de decizii trebuie luate întotdeauna în consultare cu ceilalți aliați din NATO, „deoarece orice acțiune întreprinsă de o singură țară împotriva Rusiei va fi întotdeauna atribuită întregii Alianțe NATO”.
Gerhartz a afirmat că DPS este o capacitate pe
