DNA a infirmat clasarea plângerii privind autobuzele electrice din Alba Iulia
Procurorul-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din DNA, Ionuț Ardeleanu, a admis plângerea Societății de Transport Public (STP) SA și a infirmat clasarea dispusă de DNA Alba Iulia în cazul celor 21 de autobuze electrice cumpărate prin PNRR. Redeschiderea urmăririi penale trebuie aprobată de un judecător de la Tribunalul Alba, unde cererea are termen la 12 noiembrie 2026.
Plângerea STP și prejudiciile invocate
STP SA l-a reclamat pe primarul municipiului, Gabriel Pleşa, pentru abuz în serviciu și distrugere din culpă. Potrivit sesizării, 21 de autobuze electrice și 45 de stații de încărcare, finanțate prin PNRR, au fost ținute timp de peste opt luni în aer liber, fără mentenanță curentă și fără a se asigura condițiile pentru ciclarea bateriilor, proces care presupune încărcarea și descărcarea controlată a acestora.
Plângerea a fost înregistrată la DNA Alba Iulia la 19 iunie 2026. Reprezentanții societății au indicat un prejudiciu material direct de 14.031.245 de lei. La acesta s-ar adăuga un prejudiciu potențial de 154.159.722 de euro, reprezentând potențiala penalizare a PNRR, plus recuperarea unor finanțări nerambursabile de aproximativ 12,5 milioane de euro.
Starea bateriilor este menționată sub rezerva confirmării printr-o expertiză tehnică judiciară. Acuzațiile formulate împotriva lui Gabriel Pleşa sunt de abuz în serviciu, în varianta agravată din Legea 78/2000, și distrugere din culpă.
Clasarea dispusă de DNA Alba Iulia
La 17 septembrie 2026, procurorul de caz de la Alba Iulia a clasat cauza pentru abuz în serviciu. Motivarea a fost că nu se putea stabili legislația primară presupus încălcată, iar fără aceasta DNA nu putea începe urmărirea penală. Procurorul a constatat că primarul ar fi încălcat doar hotărâri de consiliu local, ceea ce nu reprezintă legislație primară, adică legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență.
Pentru distrugere din culpă, procurorul a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. Înainte de clasare, acesta ceruse STP, prin două adrese din 24 iunie și 24 august, să indice concret legile sau ordonanțele încălcate. Avocata societății a cerut un termen mai lung din motive de sănătate, apoi nu a mai răspuns la termenul de la 1 septembrie.
STP a atacat clasarea la 20 octombrie 2026. Societatea a susținut că, în aproape trei luni, nu a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem, nu a fost audiat reprezentantul legal, nu a fost cerut niciun înscris de la Primărie, AIDA-TL sau Ministerul Dezvoltării și nu a fost verificată nici măcar una dintre cele 50 de anexe.
Argumentele procurorului-șef al DNA
Procurorul-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul DNA a admis plângerea STP și a infirmat soluția procurorului de la DNA Alba Iulia. În ordonanță, acesta a arătat că art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală enumeră limitativ condițiile de formă ale plângerii. Legiuitorul nu a cerut petenților să facă încadrări juridice sau să indice norme legale, acestea fiind, în opinia sa, atribuția organelor judiciare.
Procurorul a mai arătat că legea nu a lăsat la aprecierea procurorului sfera condițiilor de formă și nu i-a permis să ceară, în stadiul sesizării, alte date decât cele enumerate. „Condiţiile de formă prevăzute pentru conţinutul modurilor de sesizare sunt strict reglementate de lege sub forma enumerării lor. Legiuitorul nu a lăsat la aprecierea organului de urmărire penală sfera condiţiilor de formă şi nici nu a edictat vreo dispoziţie legală care să-i permită solicitarea, la stadiul modului de sesizare, a altor date suplimentare celor enumerate de legiuitor. (…) Lipsa unui răspuns concret din partea petentei, la o astfel de cerinţă a organului de urmărire penală, nu poate conduce la considerarea existenţei unui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, din moment ce identificarea acelor dispoziţii din legislaţia primară reprezintă o atribuţie a organului judiciar”.
Procurorul a adăugat că, dacă descrierea faptei era incompletă sau neclară, se impunea restituirea pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc. Potrivit acestuia, cele două adrese ale procurorului de caz nu sunt prevăzute de lege în acest scop, iar lipsa unui răspuns la ele nu poate transforma o sesizare completă într-una incompletă.
Concluzia magistratului de la DNA București a fost că din analiza actului de sesizare nu a rezultat neîndeplinirea vreunei cerințe de fond sau de formă esențiale, astfel încât soluția de clasare dispusă de DNA Alba Iulia este „nelegală și netemeinică”. Dosarul privind cererea de redeschidere a urmăririi penale a fost înscris pe rolul instanței și are ca termen data de 12 noiembrie 2026.
