PNL contestă pragul de 100 de fondatori impus de modificările AEP: „Proiectul va reflecta interesele electorale ale PSD”

PNL respinge proiectul AEP privind legea partidelor și critică pragul de 100 de fondatori

PNL a anunțat că nu susține modificarea legii partidelor politice în forma propusă de AEP și că va veni cu un proiect pentru asigurarea independenței politice a instituției. Liberalii contestă, între altele, trecerea procedurii de înregistrare a partidelor la AEP și creșterea pragului de fondatori de la 3 la 100.

Poziția liberalilor

PNL consideră că legea partidelor politice și celelalte acte normative cu componentă electorală ar trebui modificate prin inițiativă parlamentară, într-o comisie specială care să includă toate partidele parlamentare, nu printr-un demers al Autorității Electorale Permanente.

„Un proiect de lege propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid”, argumentează liberalii, care consideră inacceptabilă această situație.

PNL afirmă că înființarea partidelor, radierea lor și dreptul de a se asocia în alianțe politice nu ar trebui să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic. „Nu putem fi de acord ca înființarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianțe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic, așa cum e cazul Autorității Electorale Permanente”, precizează formațiunea.

Publicitate

Partidul anunță că va propune un proiect de lege care să acorde AEP o reală independență politică. Măsurile avute în vedere sunt depolitizarea conducerii executive și instituirea unui consiliu de supraveghere în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare, pentru a pune în practică subordonarea AEP față de Parlamentul României, conform legii.

Modificările propuse de AEP

AEP a propus o nouă lege a partidelor politice, care ar urma să înlocuiască Legea nr. 14/2003, aflată în vigoare de peste două decenii. Proiectul are 77 de articole, împărțite în nouă capitole, și reglementează parcursul unei formațiuni politice, de la constituire până la dizolvare și radiere. Instituția îl prezintă drept cea mai amplă reformă a cadrului legal al partidelor din România de la Revoluție încoace.

În prezent, Legea nr. 14/2003 permite înființarea unui partid cu trei membri fondatori. Adrian Țuțuianu, actualul președinte al AEP, a criticat public acest prag, susținând că a permis apariția unor „partide de familie”, înființate de rude apropiate, care au putut ulterior să solicite beneficii precum sedii de la RAAPPS. Proiectul nou ridică numărul minim la 100 de fondatori.

O altă schimbare importantă vizează înregistrarea partidelor. Dacă în prezent cererile se depun la Tribunalul București, proiectul transferă întreaga procedură la AEP. Dosarele ar urma să fie analizate de completuri formate din 5 membri, desemnați dintre angajații instituției și repartizați aleatoriu, cu scopul de a asigura imparțialitatea.

După o nouă întâlnire pe tema proiectului, la care au participat reprezentanți ai organizațiilor societății civile, ai presei și ai partidelor parlamentare și neparlamentare, AEP a transmis că, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii, „transferul competențelor de înregistrare ar degreva Tribunalul București”.

Reguli privind denumirile și organizarea

Proiectul urmărește să prevină confuziile dintre partide, inclusiv situațiile în care denumirile sau siglele unor formațiuni seamănă cu cele ale unor partide consacrate și pot induce alegătorii în eroare.

Inițiativa interzice și folosirea unor termeni care ar putea crea confuzie cu instituțiile statului, precum „comisariat”, „inspectorat”, „gardă”, „autoritate”, „poliție” și „jandarmerie”. Restricția se aplică și unor denumiri asociate structurilor profesionale reglementate, între care „academie”, „universitate”, „notar”, „avocat” și „Barou”.

AEP propune și reguli noi pentru organizarea internă a partidelor, despre care afirmă că au scopul de a consolida democrația internă. Persoanele care ocupă funcții de conducere sau coordonare, inclusiv membrii comisiilor de arbitraj și ai organelor de control al gestiunii, ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de cel mult 4 ani, care pot fi reînnoite. Mandatele interimare nu ar putea depăși 6 luni.

Proiectul prevede protecții procedurale explicite pentru membrii de partid care riscă sancțiuni disciplinare.