Nazare respinge noi majorări de taxe și cere instituțiilor propuneri de economii pentru bugetul pe 2027
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că nu își dorește noi creșteri de taxe și a cerut ordonatorilor principali de credite să identifice economii și instituții care pot fi comasate pentru bugetul pe 2027. El a spus că majorările din 2025 au fost adoptate pentru protejarea ratingului de țară și că nu a fost stabilită o țintă generală de reducere a cheltuielilor.
Economii analizate de fiecare ordonator
Nazare a precizat că a transmis o solicitare instituțiilor publice pentru identificarea cheltuielilor ce pot fi reduse și a agențiilor care ar putea fi comasate. Ministrul a respins aplicarea uniformă a reducerilor și a spus că deciziile trebuie luate de fiecare ordonator, în funcție de situația instituțiilor din subordine.
„Nu-mi doresc să fim din nou forțați de situație să creștem vreo taxă. Nu-mi doresc. Să nu credeți că în 2025 am făcut-o cu inima ușoară. Am făcut-o cu inima grea, pentru că trebuia să salvăm ratingul. Am transmis o adresă săptămâna aceasta, la început, tuturor ordonatorilor, să vină cu propuneri de economii. Ce agenții comasăm? Ce și de unde reducem? Și nu vrem să reducem otova, pentru că nu am făcut bine. Nici în criza precedentă, în 2010, nu am făcut bine acest lucru. Dar asta se face cu conștiință, de către fiecare ordonator, nu impus de undeva de sus, ci din interior”, a afirmat Alexandru Nazare.
Începând de săptămâna viitoare, ordonatorii principali de credite trebuie să înainteze măsurile prin care pot reduce cheltuielile. Ministerul Finanțelor le va centraliza și le va prezenta în Guvern, pentru a fi luate în considerare la elaborarea bugetului pe 2027.
Solicitarea privește instituțiile publice aflate în subordinea ministerelor. Monitorizarea companiilor de stat este în responsabilitatea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), nu a Ministerului Finanțelor.
„La această conferință, în intervenție, m-am referit la ordonatorii principali de credite. Noi lor ne-am adresat, pentru că atribuția de a monitoriza companiile de stat este la AMEPIP, nu la Ministerul Finanțelor. Obligația noastră este să încercăm să găsim, împreună cu ordonatorii, măsurile cele mai potrivite, să identificăm economii sau potențiale surse de economii în 2027. Avem nevoie de propuneri de la ei și așteptăm, în cel mai scurt timp, începând cu săptămâna viitoare, răspunsurile, pentru a le centraliza și a le prezenta în Guvern”, a declarat ministrul.
Întrebat despre posibile reduceri cu 10% ale bugetelor de salarii sau despre restricții la achiziții, Nazare a spus că nu există o țintă generală. Economiile ar trebui făcute acolo unde se justifică, fără ca performanța agențiilor sau companiilor să scadă. În unele locuri ar putea fi necesare reduceri mai mari, în altele mai mici, iar unele servicii ar putea avea nevoie de finanțare suplimentară pentru a-și menține calitatea.
„E clar că trebuie să facem economii. Economiile trebuie făcute acolo unde se justifică, iar aceste decizii trebuie luate astfel încât performanța respectivelor agenții sau companii să nu scadă. Sunt locuri unde se pot face reduceri mai mari, locuri unde se pot face reduceri mai mici și alte locuri unde, posibil, este nevoie să finanțăm mai mult, astfel încât serviciul public să fie unul de calitate. Dar această analiză trebuie să o facă fiecare ordonator în parte”.
Ministrul a spus că pachetul de reformă administrativă oferă o bază pentru analiză, însă fiecare ordonator poate propune măsurile pe care le consideră potrivite. Nu a fost indicat un procent unic de reducere.
„Nu am vorbit despre un procent anume, pentru că fiecare dintre acești ordonatori trebuie să-și facă propriile analize. La unele agenții sau ministere subordonate poate să fie un procent mai mare, la altele poate să fie un procent mai mic. Acest exercițiu l-am făcut în momentul în care s-a publicat pachetul de reformă administrativă, deci există o bază de la care putem pleca. Așteptăm de la toți ordonatorii să ne facă propuneri, astfel încât să ținem cont de ele când elaborăm bugetul”, a adăugat el.
Salariul minim și presiunea asupra firmelor
Profesorul de economie Adrian Mitroi a explicat, la Digi24, că o creștere administrativă a salariului minim ar pune presiune în primul rând pe companiile private, într-o perioadă în care acestea susțin o parte importantă din creșterea economică.
Economistul consideră că prudența ministrului Finanțelor indică dificultatea de a majora salariul minim și pensiile fără identificarea unor venituri bugetare suplimentare.
„Pui presiune exact pe agenții economici privați, în principal, cei care sunt motorul a ceea ce a mai rămas din creșterea noastră economică. Această creștere doar administrativă, și nu una impusă de rigorile pieței, este, într-adevăr, extrem de justificată, fără doar și poate, și probabil că ar veni imediat după creșterea absolut necesară și a pensiilor. Dar privații, ați văzut, patronatele spun ce spun despre lucrul acesta. L-am văzut pe ministrul Finanțelor extrem de atent și de prudent în ceea ce aproape că îi venea să spună: mi-e tare teamă că, dacă vreți asta, atunci trebuie și taxe mai mari. Eu cam așa am văzut”, a afirmat Adrian Mitroi.
Sprijin pentru costurile energiei
Alexandru Nazare a confirmat că Ministerul Energiei pregătește propuneri de sprijin pentru consumatori și companii, în contextul costurilor ridicate ale energiei electrice și gazelor naturale. Ministerul Finanțelor le va analiza după prezentarea unei variante concrete, iar măsurile trebuie să se încadreze în spațiul fiscal disponibil.
„Există o astfel de discuție, există propuneri la care lucrează Ministerul Energiei. Noi, bineînțeles, asistăm și sprijinim orice astfel de propunere, cu condiția ca ele să fie echilibrate și să se încadreze în spațiul fiscal pe care îl avem. Subvenții pentru energie de o dimensiune foarte mare, cum am mai avut în anii trecuți, pe care să nu le putem plăti sau în urma cărora să rămânem cu datorii, nu sunt genul de măsuri care cred că sunt potrivite. Sprijinul trebuie să fie foarte clar țintit. Avem nevoie să-i ajutăm cu adevărat pe cei vulnerabili și ca efortul pe care îl facem din spațiul fiscal disponibil să ajungă cu adevărat la categoriile vulnerabile”, a declarat Nazare.
Ministrul nu a precizat dacă schemele viitoare vor include și companiile sau alte categorii de consumatori. Decizia va fi anunțată după ce Ministerul Energiei va prezenta propunerile, iar Ministerul Finanțelor va evalua impactul lor.
Plafonarea adaosului comercial și taxa pe lux
Întrebat despre propunerea ministrului Agriculturii de extindere a plafonării adaosului comercial la toate alimentele din magazine, Nazare a declarat că aceasta nu a ajuns încă la Ministerul Finanțelor.
„Nu am primit această
