Cezar Osiceanu: alertele cu bombă obligă avioanele să aterizeze și pun la încercare capacitatea de răspuns
Zeci de alerte cu bombă la bordul avioanelor din mai multe țări europene, inclusiv România, s-au dovedit false până acum. Pilotul Cezar Osiceanu, cu peste 40 de ani de experiență, a explicat pentru Digi24.ro procedurile urmate și riscurile asociate acestor amenințări.
Procedurile aplicate la bord
Alertele au stârnit îngrijorare, iar trimiterea de urgență la sol a aeronavelor a generat costuri covârșitoare pentru pasageri și companii. Imagini publicate pe rețelele sociale de românii aflați la bordul uneia dintre aeronavele vizate au fost urmărite în întreaga țară.
Specialiștii din cadrul SRI au efectuat controlul standard și au constatat că nu există risc de explozie la bordul aeronavei, după ce s-au mobilizat resurse semnificative din cauza alertei.
Osiceanu a explicat că, atunci când primește o alertă prin radio sau printr-un sistem electronic, pilotul înțelege că se confruntă cu o situație complicată. Avionul este construit pentru a garanta siguranța completă a pasagerilor, însă o bombă la bord nu poate fi gestionată de pilot.
„În primul rând trebuie să țineți cont de 2 aspecte: în momemtul în care este primită o alertă cu bombă, fie prin radio, fie prin sistem electronic, pilotul înțelege ca e o situatie complicată. Tot avionul este construit prin experienta constructorilor pentru a garanta siguranța completă a pasagerilor.Un singur lucru nu este prevăzut: bomba la bord. Pentru că nu poate fi manageriata situația de către pilot. Se primește alerta, pasagerii sunt rugați să cupleze centura. Șefa de bord verifică tot ce i se pare suspect. Avionul este ținut la orizontală, pentru că pot fi bombe care pot fi declanșate la presiune.Problema este după ce se realizează controlul: însoțitorii își pun centurile și anunță că nu s-a găsit nimic, piloții sunt nevoiți să se îndrepte către cel mai apropiat aeroport”, a explicat Osiceanu.
Evaluarea amenințărilor și reacția la sol
Pilotul a explicat că ceea ce se întâmplă acum la nivel european pare doar începutul și testarea vitezei de reacție la nivelul întregului continent, printr-o operațiune coordonată, prin intermediul unui cyberatack.
„Situația la care asistăm noi este un exercițiu. Toată lumea vrea război acum, Europa este într-o situație extrem de dificilă. Este un test general al sistemului. Există riscul să asistăm la ceva mai mare. Acum este doar începutul. Este vorba despre capacitatea de răspuns. În România s-au făcut doar pe Otopeni aceste manevre, dacă s-ar face pe alte aeroporturi, ar fi jale. Toate aeroporturile ar trebui să aibă o zonă pentru avioanele cu bombă, lucru care nu există în România. Vorbim și despre timpul de răspuns. Capacitatea din avion și capacitatea de la sol. Pasagerii nu sunt atenți la instrucțiunile de evacuare. De ce nu se anunță pasagerii că ar exista o bombă la bord? S-ar crea panică și oamenii ar încerca să deschidă ușile. Revenind la reacția din avion, trebuie să aducem aminte de protocoale: însoțitorii de bord, dacă găsesc un colet suspect, trebuie să golească rândurile din zonă și să izoleze zona cu bagaje. Într-un rând secund, dacă găsesc coletul, trebuie să-l pună pe mânerul ușii. La aterizare acesta poate fi recuperat mai rapid de către echipele de intervenție.”
Osiceanu a explicat și de ce sunt ridicate avioane militare în cazul amenințărilor și cum se stabilește gravitatea situației.
„De ce au venit avioanele militare? După ce s-au schimbat regulile privind 100 de ml de băutură, problema e că ar putea exista teroriști în avion, cum a fost în cazul 11 septembrie 2001. Dacă e situația în care avionul merge către un obiectiv strategic, trebuie doborât. Gradualitatea fiecărei alerte este o chestie generală, stabilită de către echipele de la sol. Serviciile de securitate ale companiei care lucrează împreună cu SRI și SIE stabilesc dacă este real riscul sau nu, dar toate amenințările sunt tratate ca fiind reale. Până când nu este eliminată sursa amenințărilor, toate protocoalele sunt urmate cu strictețe. Indiferent de cât de multe alerte vin, avionul trebuie să ajungă la sol pentru a fi verificat. Problema este mult mai delicată pentru că asistăm la un cyberatack care nu poate fi gestioant în amploarea sa actuală. Problema de bază la Otopeni este ca nu a fost dotat aeroportul cu zona destinată acestor cazuri. Avioanele cu alertă de bombă reprezintă un risc major, ele fiind bombe în sine datorită cantităților mari de petrol de la bord. La Otopeni, în lipsa spațiului destinat pentru această situație, avioanele au fost parcate tot pe lângă zone de hangar, depozite, linii de avioane etc”, a concluzionat pilotul cu experiență.
Da, sigur, alertele cu bombă sunt cea mai bună modalitate de a face aviația europeană să stea pe loc! 😒 Bineînțeles că nu se schimbă nimic și ne luăm țeapă iar. Iar ne vom întreba ce s-a întâmplat când avionul va rămâne la sol din cauza unui „incident”.
Uite, asta e România! Tot timpul avem problemele astea de sistem care ne afectează viața cotidiană. Alertele cu bombă sunt doar un alt exemplu de cum suntem de râs în fața lumii. Nu mă mir că oamenii aleg alte modalități de transport….
Hai că poate iese ceva bun din toată povestea asta! 🙌 Eu încă sper ca autoritățile să ia măsuri serioase și să rezolve problemele legate de siguranță în aviație. Sincer acum, nu fiți așa negativi!
Prea e totul perfect pentru a fi adevărat… 🤔 Ce ascunde povestea? Alertele astea pot fi doar un pretext pentru altceva, cine știe? Ar trebui să fim atenți la ce se întâmplă cu adevărat în spatele ușilor închise!