SUA cere aliaților NATO să desființeze CPI și monitorizează reacțiile acestora
SUA își mobilizează aliații din NATO într-o campanie de „desființare sistematică” a Curții Penale Internaționale, tensionând relațiile transatlantice deja încordate.
În cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, desfășurată la Bruxelles la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA, Matthew Whitaker, a solicitat țărilor NATO ajutorul pentru desființarea acestui organism internațional și le-a îndemnat să se retragă din documentul fondator al CPI, Statutul de la Roma, au declarat pentru POLITICO trei diplomați NATO cărora li s-a acordat anonimatul.
Whitaker a concluzionat intervenția sa cu afirmația: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii”, au adăugat cei trei diplomați.
Presiunea exercitată asupra aliaților pentru a se retrage din Curte este determinată de îngrijorarea SUA că oficialii săi ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război. Aceasta face parte dintr-o campanie mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale care limitează acțiunile SUA.
Casa Albă a inițiat măsuri pentru retragerea SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, s-a retras din Organizația Mondială a Sănătății și a încetat participarea la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, în timp ce a exercitat presiuni asupra companiilor pentru a boicota summitul spațial de săptămâna aceasta de la Paris.
În paralel cu comentariile lui Whitaker, misiunea SUA a transmis un document delegațiilor NATO în care solicita: „Statele Unite vor demonta sistematic capacitățile CPI (…) vă solicităm ferm să luați imediat măsuri pentru a vă retrage”.
SUA a presat aliații să „examineze amenințarea” pe care CPI o reprezintă pentru propriile țări, să „condamne public” „depășirea atribuțiilor” acestei instanțe și să „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curții. „Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, se precizează în document.
Deși NATO nu este semnatară a Statutului Curții, toți membrii alianței, cu excepția Turciei și a Statelor Unite, sunt parte a CPI.
Campania împotriva CPI a fost lansată în această vară de secretarul de stat american Marco Rubio, care a acuzat Curtea de încălcarea suveranității SUA. „CPI și susținătorii săi duc un război împotriva țării noastre, nu cu gloanțe sau rachete, ci cu legi, tratate și forța așa-numitului drept internațional”, a declarat Rubio pe 13 iulie.
Curtea a fost înființată în 2002 pentru a judeca persoanele acuzate de cele mai grave crime internaționale, inclusiv genocid și crime de război. Ultima dată, CPI a anchetat acuzațiile împotriva oficialilor americani în 2020, când a deschis o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldații americani în Afganistan.
Campania are loc într-un moment delicat pentru NATO, care se confruntă cu tensiuni intense după ce multe țări europene au refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, provocând furia președintelui Donald Trump. De asemenea, Washingtonul a adus alianța în pragul imploziei din cauza amenințărilor lui Trump de a anexa Groenlanda.
Această situație a fost discutată la reuniunea anuală a liderilor de la Ankara din iulie, dar noi tensiuni au apărut rapid, odată cu cererea de retragere din CPI. Comentariile lui Whitaker au fost descrise ca „destul de șocante” de un diplomat NATO, în timp ce un alt diplomat a numit situația „dezamăgitoare”.
Franța și Țările de Jos au apărat CPI în fața comentariilor lui Whitaker, exprimându-și opoziția față de această măsură. Delegația SUA la NATO nu a oferit comentarii, iar delegația franceză a subliniat „sprijinul neclintit al Franței pentru CPI”. Delegația olandeză a afirmat că Țările de Jos susțin „pe deplin” CPI.
Reprezentanții americani au abordat această chestiune și în discuții bilaterale cu țările europene, conform a doi diplomați. Departamentul de Stat al SUA a promis „o supraveghere sporită a națiunilor care refuză să respingă falsa autoritate a CPI, în timp ce se bazează pe asistența SUA”.
Luna trecută, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva unor înalți funcționari ai Curții, inclusiv împotriva președintei CPI, Tomoko Akane.
Un purtător de cuvânt al CPI a afirmat că: „Curtea rămâne concentrată pe îndeplinirea mandatului său în mod imparțial, independent și în conformitate cu Statutul de la Roma, în numele victimelor și în interesul justiției. În fața încercărilor de a-i zădărnici activitatea, CPI rămâne fermă și rezistentă”.
Campania se desfășoară pe fondul efortului SUA, denumit NATO 3.0, de a determina Europa și Canada să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, recalibrând în același timp contribuția istoric disproporționată a Washingtonului la capacitățile și cheltuielile alianței.
Un chestionar trimis țărilor NATO luna trecută, ce solicita opiniile acestora cu privire la politica externă a SUA, a fost perceput ca o tentativă de a le forța să se alinieze în schimbul protecției oferite de SUA.
Este puțin probabil ca Washingtonul să fi dorit să își constrângă aliații în mod similar cu cererea sa privind CPI, având în vedere că aceasta a fost discutată ca un aspect secundar al unei dezbateri mai ample, afirmă cei doi diplomați NATO. Aceștia recunosc totuși că abordarea acestui subiect în cadrul NATO este mult mai delicată decât în alte contexte diplomatice, având în vedere că SUA sunt liderul de facto al alianței.
