Spitalele europene sunt nepregătite pentru crize majore, iar riscurile biologice sunt considerate cele mai grave

Pregătirea spitalelor europene pentru crize majore rămâne inegală, iar riscurile biologice îngrijorează Comisia Europeană

O analiză publicată vineri arată că sistemele sanitare din Europa au vulnerabilități în fața crizelor majore, iar capacitatea de răspuns diferă de la o țară la alta. Comisia Europeană, OMS și NATO evidențiază riscurile biologice și nevoia de rezerve medicale, personal pregătit și continuitate a îngrijirilor.

Amenințări biologice și rezerve medicale

Sistemele medicale europene trebuie să se pregătească pentru riscuri tot mai complexe, de la conflicte armate și atacuri asupra spitalelor până la amenințări biologice sau chimice. Experți ai Comisiei Europene atrag atenția asupra noilor amenințări la adresa sănătății publice și a necesității consolidării rezervelor de medicamente și echipamente medicale. Reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și NATO subliniază importanța pregătirii personalului și a continuității îngrijirilor medicale.

Una dintre preocupările Comisiei Europene este creșterea riscurilor biologice, inclusiv posibilitatea utilizării abuzive a noilor tehnologii pentru dezvoltarea unor agenți patogeni periculoși.

Laurent Muschel, director general adjunct al Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) din cadrul Comisiei Europene, avertizează asupra riscurilor asociate utilizării inteligenței artificiale (AI) în domeniul biologic.

Publicitate

„Avem nevoie de un cadru de reglementare adecvat şi de un sistem de supraveghere corespunzător pentru a controla utilizarea inteligenţei artificiale. Este o tehnologie extraordinară pentru dezvoltarea de noi medicamente, dar poate ajuta şi persoane rău intenţionate să dezvolte instrumente foarte puternice”, a declarat oficialul european pentru Euronews.

Muschel atrage atenția că aceste tehnologii ar putea fi folosite inclusiv pentru crearea unor virusuri periculoase, motiv pentru care consolidarea biosecurității devine o prioritate.

HERA sprijină dezvoltarea unor măsuri medicale de răspuns împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Printre soluțiile avute în vedere se numără medicamentele antivirale și anticorpii cu spectru larg, care ar putea permite inițierea intervențiilor medicale înainte de identificarea exactă a agentului biologic implicat.

Comisia Europeană urmărește să asigure disponibilitatea medicamentelor, vaccinurilor, echipamentelor de protecție și a altor produse medicale esențiale în situații de urgență. Prin HERA, instituția coordonează mecanisme de achiziție și identifică vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare, inclusiv dificultățile legate de transportul, depozitarea și distribuirea produselor medicale.

În paralel, prin mecanismul rescEU, Comisia Europeană dezvoltă rezerve strategice de medicamente, echipamente de protecție și alte materiale medicale, destinate intervențiilor în situații de urgență care depășesc capacitatea de răspuns a unui stat membru.

Capacitatea spitalelor și pregătirea personalului

Spitalele trebuie să poată primi simultan un număr mare de victime, fără întreruperea îngrijirilor acordate celorlalți pacienți. Experiența războiului din Ucraina a evidențiat dificultățile cu care se pot confrunta unitățile medicale în timpul unui conflict. Atacurile asupra spitalelor și ambulanțelor, numărul mare de răniți și necesitatea îngrijirilor pe termen lung au pus o presiune considerabilă asupra sistemului sanitar.

Jarno Habicht, fostul șef al biroului OMS din Ucraina, atrage atenția că războiul a crescut considerabil necesarul de îngrijiri pentru traumatisme, recuperare medicală și sănătate mintală, inclusiv pentru miile de persoane care au suferit amputații.

„Este nevoie de o clădire adecvată, de un spaţiu sigur. Dar, în cele din urmă, totul depinde de prezenţa asistenţilor medicali, a medicilor şi a personalului de sprijin”, a declarat Habicht pentru sursa citată.

Acesta subliniază că personalul medical trebuie să beneficieze de echipamente, pregătire și resurse financiare adecvate pentru a putea continua activitatea în situații de criză.

Generalul de brigadă Petter Iversen, președintele Comitetului șefilor serviciilor medicale militare din NATO, avertizează că spitalele europene trebuie să își extindă capacitatea de îngrijire și să pregătească personalul pentru situații de criză majoră. Deși unele state au început să suplimenteze numărul de paturi, aprovizionarea cu materiale medicale rămâne o vulnerabilitate.

„Avem nevoie de o combinaţie de stocuri şi capacităţi de depozitare, dar şi de o bază industrială extinsă”, a declarat Iversen, subliniind necesitatea menținerii aprovizionării și a capacității de adaptare pe durata unei crize.

Cerințe de reziliență actualizate de NATO

Importanța acestor măsuri se reflectă și în cerințele de reziliență actualizate de NATO în septembrie 2026. Documentul prevede elaborarea unor planuri de intervenție pentru situații cu victime multiple, constituirea de rezerve de medicamente, echipamente și produse sanguine, precum și organizarea de exerciții comune între structurile medicale civile și militare.

Potrivit oficialilor europeni și experților în pregătirea pentru situații de urgență, capacitatea sistemelor sanitare de a face față unor crize majore depinde de existența unor planuri de intervenție, de asigurarea rezervelor de medicamente și echipamente medicale și de pregătirea personalului pentru gestionarea unui număr mare de pacienți. Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea funcționării spitalelor și continuitatea îngrijirilor medicale în situații de urgență.