Ratingurile Fitch pentru Constanța, București, Oradea, Brașov și Buzău și legătura cu ratingul de țară

Ratingurile Fitch pentru Constanța, București, Oradea, Brașov și Buzău și legătura cu ratingul de țară

Municipiul Constanța a obținut de la Fitch Ratings calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă, același nivel la care este evaluată România.

Deși această informație ar putea părea relevantă doar pentru piețele financiare, ratingurile acordate administrațiilor locale joacă un rol esențial pentru orașele care doresc să atragă fonduri pentru investiții, influențând astfel încrederea investitorilor și costurile de împrumut.

Adrian Codîrlașu a explicat pentru Digi24.ro motivele pentru care doar unele municipii aleg să solicite evaluări de acest tip, ce analizează agențiile de rating și de ce calificativul unui oraș nu poate depăși, în practică, ratingul țării. Constanța este printre puținele orașe românești evaluate de Fitch. În acest an, agenția a publicat de asemenea evaluări pentru București, Oradea, Brașov și Buzău, toate având calificativul „BBB-”, cu perspectivă negativă.

Deși ratingul final este identic, fiecare municipiu este analizat individual, în funcție de situația sa financiară, nivelul de îndatorare, capacitatea de rambursare și planurile de investiții.

Publicitate

Este important de menționat că un rating acordat de Fitch nu reprezintă o evaluare a modului în care este administrat un oraș, ci este un instrument financiar destinat investitorilor. Acesta este utilizat atunci când o administrație locală intenționează să se finanțeze prin emiterea de obligațiuni municipale, adică să împrumute bani direct de pe piața de capital pentru a susține investițiile.

Investitorii care cumpără aceste obligațiuni doresc să știe cât de probabil este ca orașul să-și ramburseze datoria la timp. „Ce arată ratingul? Ratingul se traduce într-o cifră. Cifra aceea se numește PD, Probability of Default, și arată care este probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul unei obligațiuni să intre în default”, a explicat Codîrlașu.

Codîrlașu a adăugat că ratingul ajută și investitorii să compare mai ușor obligațiunile disponibile pe piață și să decidă dacă dobânda oferită compensează riscul asumat. „Practic, pentru un investitor serios, fără rating nu are sens investiția într-un bond”, a afirmat acesta.

În România, nu toate municipiile obțin ratinguri de la Fitch. Spre deosebire de ratingul suveran al României, care atrage atenția piețelor financiare internaționale, evaluările administrațiilor locale nu sunt acordate automat. De obicei, evaluarea este solicitată de emitent și plătită de acesta.

„Ratingul este cerut de emitent înainte de emisiunea obligațiunii și este plătit de acesta. Costul nu este mic. Este un audit independent realizat de o agenție de rating asupra situației financiare prezente și, mai ales, viitoare”, a clarificat Codîrlașu.

Acesta este motivul pentru care nu toate orașele aleg să solicite un rating. De exemplu, Clujul a avut un rating Fitch, dar acesta a fost retras după încheierea contractului cu agenția. „Nu au mai vrut cei de la Cluj să plătească. Clujul a cerut retragerea ratingului, când a încheiat contractul pe care îl avea cu Fitch”, a declarat Codîrlașu.

Retragerea unui rating poate ridica semne de întrebare pentru investitori. „Practic, emitentul nu mai vrea ratingul. Întrebarea pe care automat mi-o pun eu, ca investitor, este: de ce nu mai vrea emitentul să arate care este situația lui financiară, calculată de cineva independent?”, a spus acesta.

Ratingurile nu sunt acordate o singură dată; ele sunt actualizate anual sau semestrial, în funcție de un calendar stabilit între agenția de rating și emitent. Astfel, evaluările pentru București, Brașov, Buzău și Oradea au fost realizate în aprilie, iar analiza pentru Constanța a fost publicată în 6 august.

Fitch evaluează stabilitatea veniturilor, flexibilitatea administrației în ajustarea taxelor și cheltuielilor, lichiditatea, structura datoriei, expunerea la riscuri și capacitatea de a rambursa împrumuturile pe termen lung. În analiza sa, agenția a menționat Constanța ca fiind principalul port al României la Marea Neagră, având aproximativ 300.000 de locuitori și o economie diversificată, cu o rată a șomajului estimată la 2,4% în 2025, sub media națională de 3,3%.

De asemenea, Fitch a apreciat că veniturile municipiului sunt stabile și că administrația poate susține planul de investiții de aproximativ 3,6 miliarde de lei. Totuși, agenția a semnalat că 87% din datoria orașului are dobândă variabilă, expunându-l astfel la riscurile creșterii ratelor dobânzii, iar 61% din datorie este denominată în euro, ceea ce implică un risc valutar.

Fitch a estimat că raportul dintre datoria netă și capacitatea de rambursare va rămâne sub patru ori în perioada 2026-2030, clasificând profilul financiar al municipiului în categoria maximă „aaa”.

Fitch oferă două evaluări distincte: Standalone Credit Profile (SCP), care reflectă puterea financiară proprie a orașului, și Issuer Default Rating (IDR), care este calificativul utilizat de investitori. Ratingul IDR nu poate depăși ratingul suveran al României, deși în teorie ar putea. „Se poate în teorie, dar, în practică, rar se întâlnește”, a spus Codîrlașu.

Pentru București, Fitch a apreciat că administrația are o flexibilitate mai mare în gestionarea cheltuielilor comparativ cu celelalte municipii. Profilul de risc al Capitalei a fost încadrat la categoria „Midrange”, iar profilul financiar s-a menținut solid. Totuși, ratingul final a fost limitat de calificativul acordat României.

În cazul Brașovului, agenția a evaluat că performanța operațională și nivelul datoriei vor rămâne compatibile cu ratingul „BBB-”. Brașovul are aproximativ 290.000 de locuitori și un profil de risc „Low Midrange”. Oradea a avut un SCP reconfirmat la nivelul „A-”, iar Fitch a subliniat economia diversificată a orașului, deși ratingul final a fost plafonat de ratingul suveran al României. Buzăul a fost încadrat într-un profil de risc „Low Midrange”, iar Fitch a estimat că performanța operațională și nivelul datoriei vor rămâne stabile pe termen mediu.

Ratingurile Fitch au implicații indirecte asupra proiectelor finanțate de administrațiile locale. Cu cât un municipiu este considerat mai sigur din punct de vedere financiar, cu atât are șanse mai mari să se împrumute la costuri mai mici. Un risc perceput mai mare va conduce la dobânzi mai mari, afectând astfel bugetul local și resursele disponibile pentru alte investiții.

Ratingurile administrațiilor locale sunt legate strâns de calificativul acordat statului român. Fitch a subliniat în analiza Constanței că o retrogradare a României va influența și ratingul municipiului. Codîrlașu a adăugat că investitorii, de obicei, se concentrează asupra celui mai slab rating acordat de agențiile de rating.

„Investitorii se uită, de regulă, la cel mai mic rating dintre cele trei, pentru că aceasta este o abordare prudentă. Dacă două agenții acordă calificativ investment grade, iar una non-investment grade, un investitor prudent va