Premierul Estoniei respinge ideea negocierilor directe cu Putin și cere menținerea sancțiunilor
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat într-un interviu acordat publicației Politico că Europa nu ar trebui să negocieze direct cu Vladimir Putin sau să medieze între Moscova și Kiev. El a pledat pentru menținerea presiunii economice asupra Rusiei și pentru restricții de călătorie mai dure pentru cetățenii ruși.
Apel la o poziție europeană comună
Michal a avertizat că o eventuală deschidere diplomatică față de Kremlin ar putea slăbi poziția europeană. „Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator. Nu ar trebui să vă asumați rolul de a încerca să-i faceți pe plac dictatorului”, a declarat Kristen Michal.
La nivel european au reapărut dezbaterile privind oportunitatea reluării contactelor directe cu Moscova. Liderii europeni se tem de mai mult timp că administrația președintelui american Donald Trump ar putea negocia un acord de pace între Rusia și Ucraina fără implicarea reală a Europei și în condiții dezavantajoase pentru Kiev.
Cele mai recente contacte dintre Washington și Moscova au intensificat discuțiile de la Bruxelles și din capitalele europene despre necesitatea ca Uniunea Europeană să aibă propriul canal de comunicare cu Kremlinul. La sfârșitul lunii octombrie, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au purtat o convorbire telefonică de aproximativ 90 de minute cu Vladimir Putin.
Estonia, care are aproximativ 1,3 milioane de locuitori și se învecinează direct cu Rusia, a acuzat în repetate rânduri Rusia că încearcă să provoace instabilitate pe teritoriul său și să desfășoare operațiuni de influență și destabilizare. Michal consideră că implicarea Europei în medierea conflictului ar putea slăbi presiunea exercitată asupra Moscovei.
Premierul estonian susține că Europa are deja o strategie care produce rezultate și că aceasta nu ar trebui abandonată în favoarea negocierilor directe cu Putin. „Măcar o dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, a afirmat Michal, referindu-se la presiunea economică exercitată asupra Rusiei prin sancțiuni.
Potrivit acestuia, asumarea rolului de mediator ar putea presupune coborârea standardelor europene, inclusiv în ceea ce privește impunerea și aplicarea sancțiunilor împotriva Moscovei. „Nu poți avea două roluri. Unul este acela de a susține Ucraina și de a exercita presiuni asupra Rusiei. Un al doilea rol este acela de a încerca să asigurăm o formă de mediere”, a explicat premierul.
Michal a spus că Vladimir Putin trebuie să înțeleagă că Europa este puternică și unită și că liderii europeni trebuie să transmită un mesaj comun. „Putin ar trebui să înțeleagă că Europa este puternică, că rămâne unită și că vorbim cu o singură voce”, a adăugat Kristen Michal.
Discuții programate la Abu Dhabi
Declarațiile premierului estonian vin înaintea unei noi runde de discuții între reprezentanții Statelor Unite, Ucrainei și Rusiei, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a anunțat că întâlnirile vor reprezenta primele negocieri față în față din februarie.
Michal a afirmat că europenii apreciază eforturile administrației Trump de a contribui la încheierea războiului, dar a subliniat că presiunea diplomatică și economică trebuie îndreptată în primul rând asupra Moscovei. „Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva”, a spus premierul Estoniei.
Liderul de la Tallinn a comentat și rezultatul alegerilor intermediare din Statele Unite, în urma cărora Partidul Republican a suferit pierderi importante. Europa urmărește cu atenție modul în care noul echilibru de putere din Congres ar putea influența politica administrației Trump față de Ucraina.
Michal a apreciat că rezultatul scrutinului arată importanța mecanismelor democratice de control și echilibru. „Alegerile au consecințe. Așadar, acesta este un lucru bun în democrație, faptul că există un sistem de control și echilibru”, a declarat el.
Premierul estonian a adăugat că schimbările politice de la Washington ar putea orienta Statele Unite către o abordare mai apropiată de valorile democratice, ceea ce ar reprezenta un semnal pozitiv pentru Ucraina și Europa.
Estonia cere reguli mai stricte pentru vize
În paralel cu apelurile la menținerea sancțiunilor economice, Estonia încearcă să înăsprească restricțiile de călătorie pentru cetățenii ruși. Tallinn a coordonat, împreună cu Polonia și Suedia, o inițiativă de înăsprire a regulilor privind acordarea vizelor, inclusiv pentru foștii combatanți ruși care au participat la războiul din Ucraina.
Estonia a propus chiar interzicerea accesului pe întreg teritoriul Uniunii Europene pentru foștii membri ai forțelor armate ruse care au luptat pe frontul ucrainean.
Oficialii europeni avertizează că vizele turistice pot fi folosite pentru facilitarea accesului unor agenți ruși în spațiul comunitar, în vederea desfășurării unor operațiuni de război hibrid. Printre acestea se numără zborurile cu drone deasupra unor obiective sensibile din punct de vedere al securității și acțiunile de sabotaj împotriva infrastructurii.
Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico, Comisia Europeană intenționează să prezinte propuneri în această direcție la începutul anului viitor. Michal consideră că măsurile nu mai pot fi amânate, în condițiile în care atacurile hibride continuă să afecteze serviciile și infrastructura europeană.
„Nu ar trebui să existe astfel de persoane care să circule liber prin Europa. Așadar, limitați vizele”, a transmis premierul estonian.
