Deficitul comercial al României a atins 22,44 miliarde de euro în 2026
Deficitul comercial al României a crescut la 22,44 miliarde de euro în primele opt luni din 2026, cu 307,2 milioane de euro, respectiv 1,4%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS).
Exporturile au înregistrat o creștere de 4%, atingând valoarea de 65,82 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 3,4%, la 88,27 miliarde de euro. Deși exporturile au crescut mai repede decât importurile, diferența dintre cele două a continuat să se adâncească, deoarece valoarea bunurilor importate a rămas semnificativ mai mare decât cea a mărfurilor exportate.
Deficitul comercial este definit ca diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor, când importurile depășesc exporturile. INS calculează exporturile la valoarea FOB, care include prețul bunurilor și costurile până la granița țării exportatoare. În schimb, importurile sunt exprimate la valoarea CIF, care include asigurarea și transportul internațional până la granița României.
Mașinile și echipamentele de transport au dominat schimburile comerciale, reprezentând 45,5% din exporturile României și 36,6% din importuri în primele opt luni ale anului. România a exportat produse din această categorie în valoare de 29,94 miliarde de euro, cu o creștere de 2,1% comparativ cu perioada similară din 2025. Importurile au atins 32,35 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 4,5%.
Alte produse manufacturate au avut o pondere cumulată de 26,6% în exporturi și de 27,1% în importuri, incluzând mărfuri din fier, oțel, cauciuc și alte metale, precum și produse de îmbrăcăminte și încălțăminte. Exporturile de combustibili, lubrifianți și produse derivate au crescut cu 13,9%, ajungând la 4,25 miliarde de euro, în timp ce importurile din această categorie au avansat cu 14,5%, la aproximativ 8 miliarde de euro.
De asemenea, România a exportat și mai multe alimente și animale vii, valoarea acestora crescând cu 9,8%, la 5,31 miliarde de euro. Importurile din această categorie au scăzut cu 1,3%, dar au rămas la un nivel ridicat, de 7,60 miliarde de euro. În sectorul produselor chimice, exporturile au fost de 3,85 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 13,28 miliarde de euro.
Peste 70% din comerțul României s-a desfășurat cu statele membre ale Uniunii Europene. Schimburile cu celelalte 26 de state membre ale UE au reprezentat cea mai mare parte a comerțului exterior al României, exporturile către piața europeană însumând 47,15 miliarde de euro, ceea ce constituie 71,6% din total. Importurile din UE au atins 64,02 miliarde de euro, reprezentând 72,5% din totalul bunurilor importate.
În relația cu statele din afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri în valoare de 18,67 miliarde de euro și a importat produse în valoare de 24,25 miliarde de euro, aceste schimburi constituind 28,4% din exporturi și 27,5% din importuri. Numai în luna august, România a exportat bunuri de 7,55 miliarde de euro și a importat mărfuri de 10,69 miliarde de euro, generând un deficit lunar de 3,14 miliarde de euro.
Comparativ cu august 2025, exporturile au crescut cu 11,6%, iar importurile cu 13,7%. Astfel, în ultima lună analizată, valoarea bunurilor cumpărate din străinătate a avansat mai repede decât cea a mărfurilor vândute peste hotare. Datele pentru 2024 și 2025 au fost revizuite de INS și urmează să fie publicate ca date definitive în Anuarul de Comerț Internațional, programat pentru 19 noiembrie 2026.
Adrian Codîrlașu a subliniat că deficitul comercial rămâne o problemă de îngrijorare, în special din cauza importurilor de energie. El a evidențiat faptul că România continuă să se confrunte cu deficitele gemene, deficitul bugetar și cel de cont curent, dezechilibre care sunt atent monitorizate de agențiile de rating și care pot influența costurile de finanțare ale țării. „Rămâne, să spunem, peste nivelul de atenție. Sunt și datele Băncii Centrale pe deficitul de cont curent, care chiar a crescut ușor, dar foarte ușor, în acest an față de aceeași perioadă a anului anterior. Deci, da, rămâne sub presiune. Și exact ce spun agențiile de rating: avem o problemă cu deficitele gemene, deficitul bugetar și deficitul de cont curent, care ne țin în situația de rating în care suntem. Pentru că suma pe importuri este mai mare decât cea de pe exporturi și, chiar dacă aplicăm o rată mai mică de creștere la importuri, tot ne rezultă, nominal, o sumă mai mare de importuri decât cea de exporturi. De aici vine. Din partea de energie a venit o mare parte a creșterii. A crescut prețul petrolului și al gazului metan. Noi, în special, suntem importatori de petrol. Suntem importatori acum și de energie electrică. N-are cum să nu se vadă lucrul ăsta. Energia este principala vulnerabilitate. E adevărat, anul viitor, când vom începe să scoatem mai mult gaz din Marea Neagră, lucrul ăsta o să se vadă și pe partea de balanță”, a declarat Codîrlașu.
El a explicat că deficitul comercial contribuie la deficitul de cont curent, care, la fel ca deficitul bugetar, trebuie să fie finanțat. În opinia sa, reducerea dezechilibrului bugetar ar putea contribui la diminuarea deficitului comercial. „E un deficit al balanței comerciale care se transformă în deficit de cont curent. El trebuie finanțat, fie de către stat, fie de către companii. Deci el trebuie finanțat, acest deficit. Și agențiile de rating se uită foarte atent la cele două deficite. Exact cum este deficitul bugetar, care trebuie finanțat, și deficitul de cont curent trebuie finanțat. Este necesară o singură măsură, reducerea deficitului bugetar. Deficitul bugetar înseamnă tipărire de bani care caută să cumpere bunuri și servicii și generează și deficitul comercial. Deci soluția e reducerea deficitului bugetar și pentru inflație, și pentru dobânzi, și pentru deficitul comercial”, a concluzionat acesta.
