Criza politică amplifică riscurile asupra ratingului de țară înainte de evaluarea S&P
România se confruntă cu o intensificare a presiunilor asupra ratingului său de credit de nivel investițional, odată cu eșecul de a forma un nou guvern, în contextul unei crize politice care durează de cinci luni și a creșterii rapide a datoriei publice.
Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut un vot de încredere în Parlament, ceea ce a prelungit o criză care a dus deja leul românesc la minime istorice. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele ultimului an.
Datoria externă a României este sub presiune, obligațiunile cu scadență mai lungă fiind tranzacționate recent la cele mai scăzute prețuri din mai 2025. Vineri, S&P Global urmează să revizuiască ratingul de credit al țării, care se află la cel mai scăzut nivel din categoria recomandată pentru investiții, având o perspectivă negativă.
De la începutul anului 2025, contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului pe cinci ani s-au tranzacționat la niveluri ce sugerează o retrogradare cu două trepte a ratingului la BB. Măsurile de austeritate adoptate de guvern pentru a controla creșterea îndatorării au subminat coaliția pro-UE aflată la putere, sporind sprijinul pentru opoziția eurosceptică, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
„Finanțele publice ale României au înregistrat o îmbunătățire”, au afirmat analiștii de la Capital Economics. „Însă sunt necesare progrese mult mai semnificative pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit.”
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, a estimat o probabilitate de unu din patru ca S&P să retrogradeze ratingul, menționând că agenția de rating a adoptat o abordare mai indulgentă în ceea ce privește formarea guvernului, concentrându-se pe reducerea deficitului.
„Atât S&P, cât și Moody’s ar putea tolera o perioadă mai îndelungată de instabilitate politică, cu condiția ca procesul de consolidare fiscală să se desfășoare conform planului, dar probabil nu mai mult decât până în primul trimestru al anului 2027”, a declarat el. „O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea determina o retrogradare a ratingului.”
Acest eșec ridică perspectiva ca AUR să se alieze cu social-democrații pentru a forma o nouă majoritate parlamentară, un scenariu care îngrijorează investitorii, temându-se că ar putea zădărnici eforturile de reducere a deficitului României, pe fondul evaluărilor agențiilor de rating.
La sfârșitul lunii iulie, România a evitat o retrogradare la un nivel sub cel de investiție din partea agenției Fitch, iar toate cele trei mari agenții de rating au subliniat necesitatea adoptării unui buget pentru 2027, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului, până la sfârșitul acestui an.
România s-a angajat cu Bruxelles-ul să reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB stabilit de UE până în 2030. Moody’s și Fitch au programate revizuirile ratingului de credit al României la începutul anului viitor. La fel ca S&P, ambele agenții au acordat României cel mai scăzut nivel din categoria recomandată pentru investiții, cu perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. „Am auzit nu o singură dată, ci de mai multe ori opinia că am putea face o pauză, să reducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim”, a afirmat Nazare. „Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru este distrus, nu avem altă cale decât să mergem înainte.”
De asemenea, banca centrală a avertizat săptămâna aceasta cu privire la riscurile pierderii controlului asupra finanțelor publice. „Ceea ce este îngrijorător în cazul României este ritmul de acumulare a datoriei din ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât cea din perioada pre-pandemică”, a declarat viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.
„Consecințele sunt imediate — se estimează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuim mai mult pe dobânzi decât valoarea țintei de deficit pe care ne-am propus să o atingem.” El a afirmat că nevoile brute de finanțare au depășit 10% din PIB, „depășind zona optimă pentru indicatorii de risc.”
România a înregistrat unele progrese: deficitul bugetar consolidat s-a situat la 2,89% din PIB până în luna august, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care guvernul își propune să reducă deficitul anual la 6,2%, de la peste 9% în 2024. Totuși, investitorii susțin că această îmbunătățire ar putea fi umbrită de disfuncționalitățile politice.
„Cu cât criza politică se prelungește, cu atât crește riscul ca aceasta să afecteze în cele din urmă ratingurile”, a declarat Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy. O retrogradare ar putea declanșa, probabil, vânzări forțate care ar determina o creștere a diferențelor de randament ale obligațiunilor, a adăugat ea.
