Cosmin Marinescu: Războiul din Orientul Mijlociu generează inflație și stagnare economică
Conflictul din Orientul Mijlociu are un impact economic global semnificativ, afectând inflația, creșterea economică și stabilitatea financiară, avertizează Cosmin Marinescu.
Într-o analiză detaliată despre efectele conflictului din Golf, economistul subliniază că actuala criză energetică induce simultan o inflație crescută și o încetinire economică, într-un context deja vulnerabil pentru România, caracterizat prin dezechilibre fiscale și instabilitate politică.
„Cu sau fără un armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu generează incertitudini severe, provocând creșterea inflației, în paralel cu o încetinire a activității economice. Pe termen scurt, impactul asupra inflației provine direct din creșterea prețului combustibililor. Totuși, efectele pe termen lung sunt mult mai greu de estimat, deoarece depind de durata și intensitatea conflictului și de transmiterea acestuia în prețurile de consum”, a explicat Marinescu.
Creșterea rapidă a prețului petrolului este deja evidentă în inflație. Conform datelor prezentate, petrolul Brent a ajuns în martie la 103 dolari/baril, cu o creștere de aproximativ 50% față de primele două luni ale anului, avansând în aprilie la aproximativ 115 dolari/baril. Prognoza EIA pentru trimestrul al doilea arată prețuri de peste 110 dolari/baril.
„Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu, mai ales prin intermediul combustibililor. Totuși, cele mai vulnerabile la o accelerare pe termen lung sunt costurile de producție, care vor continua să pună presiune asupra prețurilor de consum. Estimările pentru finalul acestui an sugerează o creștere a inflației Ormuz cu 1,5 – 2 puncte procentuale, dincolo de traiectoriile de inflație anticipate fără acest șoc, dar riscurile sunt mult mai adânci. Războiul provoacă deja perturbări majore în lanțurile de aprovizionare, iar producătorii europeni raportează cele mai lungi termene de livrare din aproape patru ani”, adaugă oficialul BNR.
România simte deja efectele acestui șoc energetic. Marinescu menționează că economia românească este afectată de creșterea prețurilor la energie și combustibili, chiar și în condițiile unei cereri interne slăbite. „În România, în ciuda unei cereri deficitare, creșterea prețurilor la energie a dus la o inflație de aproape 10% în martie, principalul motiv fiind scumpirea combustibililor cu aproximativ 13%. Luna aprilie va aduce un nou impuls al inflației, depășind 10%”, a precizat acesta.
Perspectivele pentru lunile următoare nu sunt optimiste, având în vedere că traficul petrolierelor din Golful Persic continuă să fie afectat. „Dacă tensiunea se prelungește, prețurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de rundă a doua, să mențină «inflația Ormuz» pentru mai multe trimestre”, a afirmat Marinescu.
Deși România are o dependență energetică mai redusă față de alte state europene, oficialul BNR subliniază necesitatea de a diminua și mai mult dependența de combustibilii fosili. „Petrolul importat reprezintă doar o treime din resursele de energie primară”, a explicat acesta.
În această situație, BNR a optat în aprilie pentru menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, adoptând o abordare de tip „wait-and-see”. „Tipologia șocului, conjunctura economică și balanța riscurilor au condus la o reacție de tip wait-and-see, așteptată. Totuși, răspunsul BNR trebuie privit într-un context mai larg. Războiul a provocat o creștere rapidă a inflației mondiale, generând riscuri suplimentare”, a declarat Marinescu.
Băncile centrale caută să evite reacții bruște care ar putea destabiliza economia. „O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, ar putea fi prematură, având în vedere posibilitatea ca conflictul să se încheie în curând, iar petrolierele să revină la traseul normal”, a adăugat viceguvernatorul BNR.
Impactul noului șoc energetic afectează perspectivele economiei globale și ale României. „Conflictul din Golf este un factor de încetinire pentru economia globală, estimându-se o scădere de cel puțin 0,3 puncte procentuale față de media ultimilor doi ani (3,4%)”, a menționat acesta.
România continuă să se confrunte cu inflație ridicată, deficit bugetar mare și costuri de finanțare crescute. „România se distinge prin inflație ridicată și o creștere economică modestă, dar și prin dezechilibre bugetare și de cont curent persistente”, a declarat Marinescu.
În concluzie, România trebuie să continue consolidarea bugetară și implementarea investițiilor strategice, evitând deteriorarea credibilității economice. „Prioritatea României rămâne consolidarea fiscală, nu doar pentru stabilitatea macroeconomică, ci și pentru crearea spațiului necesar politicii monetare”, a conchis acesta.
Da, sigur că războiul din Orientul Mijlociu ne afectează pe noi, „băieți de la BNR” care stăm liniștiți acasă. Iar ne luăm țeapă de la inflație și stagnare economică! 🤦♂️.
Frate, nu se schimbă nimic în țara asta. Tot ce auzim sunt promisiuni goale, iar noi rămânem cu facturile umflate! Asta e România… 😤.
Hai că poate iese ceva bun din toată povestea asta! Eu încă sper ca autoritățile să ia măsuri corecte și să nu ne mai facă viața grea. Optimismul nu strică niciodată! 🌈.