Cercetătorii au determinat durata optimă a somnului și recomandările pentru weekend
Cercetătorii au descoperit o durată optimă a somnului pe parcursul săptămânii, subliniind că atât lipsa, cât și excesul de somn pot avea efecte negative asupra sănătății.
Somnul este un element esențial pentru sănătatea noastră, deși adesea este neglijat. Stilul de viață stresant, timpul petrecut în fața ecranelor și programul de lucru neregulat contribuie la faptul că multe persoane nu dorm suficient sau au un somn de proastă calitate. Studiile au demonstrat de mult timp că lipsa cronică de somn afectează organismul, dar ce se întâmplă în cazul somnului excesiv?
Un studiu observațional din 2026, publicat în revista „BMJ Open Diabetes Research & Care”, sugerează că somnul prelungit poate avea, de asemenea, efecte negative asupra sănătății. Durata ideală a somnului, conform cercetătorilor, este de 7 ore și 19 minute în zilele lucrătoare.
În cadrul acestui studiu, au fost analizate datele a peste 23.000 de adulți, fiind examinat un indicator metabolic specific, eGDR, care reflectă reacția organismului la insulină. O sensibilitate bună la insulină este crucială pentru prevenirea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare. O scădere a acestei valori poate crește riscul de tulburări metabolice.
Analiza a relevat un model clar: relația dintre durata somnului și sănătatea metabolică urmează o curbă în formă de U inversat. Aceasta implică faptul că nu „mai mult somn” echivalează cu „mai bine”. Persoanele care dormeau mai puțin de 7 ore și 19 minute pe noapte au beneficiat de fiecare oră suplimentară de somn, iar sensibilitatea la insulină s-a îmbunătățit. În schimb, cei care dormeau mai mult decât această durată prezentau, în general, valori metabolice mai puțin favorabile.
Ambele extreme ale somnului, atât insuficient, cât și excesiv, pot fi dăunătoare, deși motivele nu sunt complet elucidate. Somnul insuficient poate provoca dezechilibre hormonale, creșterea nivelului hormonilor de stres și inflamații. De asemenea, poate afecta semnalele de foame și de sațietate, favorizând astfel creșterea în greutate și rezistența la insulină.
Pe de altă parte, somnul excesiv ar putea fi asociat cu probleme de sănătate nediagnosticate, cum ar fi depresia sau tulburările de somn. De asemenea, activitatea fizică redusă este frecvent întâlnită în rândul celor care dorm prea mult, având un impact negativ asupra metabolismului.
Un alt aspect interesant al studiului este legat de obiceiul de a dormi până târziu în weekend. Aproape jumătate dintre participanți au raportat că dorm mai mult în zilele de sâmbătă și duminică comparativ cu săptămâna. Studiul sugerează că persoanele care dorm insuficient în timpul săptămânii pot avea efecte benefice prin recuperarea moderată a uneia sau două ore de somn în weekend. Totuși, dormitul excesiv poate anula aceste beneficii și, în unele cazuri, poate genera efecte negative.
Cercetătorii menționează un posibil factor denumit „jet lag social”, care apare din cauza diferențelor semnificative între somnul din timpul săptămânii și cel din weekend, deregland astfel ceasul biologic al organismului.
Este important de menționat că studiul evidențiază corelații, fără a stabili o relație directă de cauză-efect. De asemenea, datele referitoare la durata somnului se bazează pe informațiile oferite de participanți. Cu toate acestea, rezultatele sugerează că nu doar lipsa somnului este problematică, ci și somnul prelungit pe termen lung poate avea consecințe negative.
Cinci recomandări pentru un somn odihnitor includ evitarea dispozitivelor electronice înainte de culcare, limitarea consumului de alcool și cofeină, crearea unui mediu de somn confortabil, practicarea exercițiilor fizice regulate și menținerea unei rutine de somn consistente, inclusiv în weekend.
