Cei crescuți de părinți onești și sănătoși emoțional au învățat 5 expresii obișnuite
Praise is a hot-button issue in parenting nowadays, and many well-meaning parents have no idea when and how to praise their kids.
Părinții care nu au fost obișnuiți cu laude abundente în copilărie pot considera că oferirea de laude copiilor lor este un proces vindecător. Totuși, acest flux constant de laude poate duce, fără intenție, la dezvoltarea unor trăsături narcisiste la copii, făcându-i, în esență, „insuportabili”. Pe de altă parte, există părinți care își rețin laudele din motive personale sau culturale, iar copiii lor cresc simțind că părinții nu îi plac prea mult. Aceasta ridică întrebarea: când și cât de mult ar trebui să lăudăm copiii?
Există o teorie validă, cunoscută sub numele de „mentalitate de creștere”, care susține că laudele pentru inteligență pot împiedica copiii să muncească din greu în acea direcție. Aceștia pot ajunge să obțină rezultate mai slabe din frica de a nu-și dezvălui inabilitățile. Acest fenomen este adesea întâlnit la fetele inteligente, care se îndepărtează de discipline precum matematica, unde nu obțin rezultate imediate, din teama de a-și compromite reputația de „fete inteligente”.
În schimb, învățarea copiilor că efortul conduce la o performanță îmbunătățită și că creierul poate crește și se poate dezvolta prin muncă provocatoare este legată de perseverență și performanță crescută. Așadar, a le spune unei fetițe că este „grozavă” la matematică îi poate induce frica de a mai încerca, în timp ce a-i spune că fiecare problemă nouă o ajută să-și îmbunătățească abilitățile va elimina teama de eșec și chiar o va motiva să învețe.
Școala copiilor mei pune un accent puternic pe mentalitatea de creștere, iar copiii mei sunt implicați în ideea că practica le dezvoltă creierul, ceea ce este adevărat și benefic. Totuși, printre părinții care au citit despre mentalitatea de creștere apare o nouă formă de laudă: lauda pentru efort. Aceasta include de multe ori laude pentru orice activitate care ar putea părea că a necesitat efort, chiar și pentru eforturi minime sau activități care, obiectiv vorbind, nu au implicat niciun efort real din partea copilului.
De exemplu, dacă fiica mea, care este capabilă să scrie un mesaj de felicitare frumos, scrie în grabă un mesaj greșit, eu nu îi spun „bună treabă” sau „a fost grozav, dar poate ar trebui să corectezi ‘HPPY BIRTHDY MKIE’ și să scrii ‘HAPPY BIRTHDAY MIKE’”. În acest caz, spun „Numele lui Mike este chiar pe lista ta de clasă și știu că poți face mai bine dacă nu te grăbești. Dacă ai nevoie de ajutor să scrii ‘happy birthday’, poți să mă întrebi.”
Persoanele crescute de părinți onești și sănătoși emoțional au învățat să folosească aceste expresii:
1. „Nu te mint”
2. „Ești capabil să faci o treabă bună”
3. „Există strategii pe care le poți folosi pentru a face o treabă mai bună”
4. „Nu ai depus prea mult efort”
5. „Prietenul tău merită să aibă numele scris corect pe cardul de ziua lui”
Aceste expresii pot avea un impact semnificativ asupra modului în care copiii percep feedback-ul și efortul. De exemplu, dacă le spunem că orice mică realizare merită laude, copiii pot ajunge să creadă că orice efort minim este suficient. Aceștia pot deveni astfel narcisici, simțind că eforturile lor nu sunt apreciate, ceea ce le afectează relațiile cu ceilalți.
Există diverse modalități de a oferi feedback constructiv fără a folosi laude false. O cale eficientă este să lăudăm sincer chiar și micile gesturi care demonstrează bunătate, onestitate și muncă asiduă, nu doar realizările academice. De exemplu, „Îmi place că ai așteptat-o pe sora ta înainte de a povesti. Probabil ai știut că îi va plăcea.”
Umorul poate fi, de asemenea, o modalitate excelentă de a atenua feedbackul sincer. De exemplu, în loc să spunem „Această cameră este un haos”, putem spune „Wow, pare că încerci să construiești cea mai mare grămadă de șosete!”
Regula privind laudele ar trebui să fie simplă: dacă a fost o muncă cu adevărat bună sau copilul a depus un efort considerabil, este important să recunoaștem acest lucru. Fiecare copil va avea propriile sale momente de realizare, iar recunoașterea acestora nu trebuie să fie exagerată, ci trebuie să fie adecvată momentului. Nu este nevoie să organizăm un spectacol grandios sau să oferim recompense, deoarece acest lucru poate diminua motivația intrinsecă a copilului.
Indiferent de modul în care decideți să oferiți recunoaștere pentru eforturile copiilor, este esențial să nu le limitați dezvoltarea emoțională sau intelectuală prin laude excesive pentru orice activitate minoră. Aceasta nu reflectă realitatea vieții și nu face altceva decât să le creeze așteptări nerealiste. Sarcina voastră ca părinți este să fiți amabili, iubitori și sinceri, iar atingerea acestui obiectiv este un scop excelent pentru toți părinții.
