UE vizează reducerea sub 15% a elevilor de 15 ani cu rezultate slabe până în 2030
Statele membre ale Uniunii Europene și-au stabilit ca obiectiv ca, până în 2030, sub 15% dintre elevii de 15 ani să aibă rezultate slabe la citire, matematică și științe. Comisia Europeană a prezentat joi Pachetul european pentru educație și competențe, care include și măsuri pentru școli, profesori și utilizarea tehnologiei în educație.
Ținte pentru competențele elevilor
În prezent, aproximativ o treime dintre elevii europeni de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire și o proporție similară se înregistrează la matematică. În România, circa 52% dintre elevii de această vârstă nu ating nivelul minim la matematică, iar 48% la citire.
Obiectivele UE pentru 2030 prevăd și reducerea sub 15% a ponderii elevilor din clasa a VIII-a cu rezultate slabe la competențe informatice și alfabetizare informațională. În același timp, statele membre urmăresc ca cel puțin 12% dintre elevii de 15 ani să aibă performanțe de vârf la citire, matematică și științe.
O altă țintă este ca ponderea elevilor proveniți din medii socioeconomice defavorizate, care obțin rezultate bune la cel puțin una dintre disciplinele citire, matematică sau științe, să ajungă la minimum 25%.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat pachetul joi. Printre măsurile propuse se numără înființarea Alianțelor Școlare Europene, prin care școli și autorități școlare din mai multe țări ar putea primi granturi pentru a dezvolta metode eficiente și testate de îmbunătățire a competențelor de bază, precum cititul.
Comisia solicită statelor membre să trateze aceste obiective drept priorități naționale, să stabilească măsurile prin care le vor îndeplini și să le monitorizeze prin intermediul Semestrului european, potrivit sursei citate.
Alianțe școlare și sprijin pentru școli
Alianțele Școlare Europene sunt parteneriate transfrontaliere pe termen lung între școli și autorități școlare din state membre diferite. Acestea urmăresc îmbunătățirea rezultatelor la cel puțin o competență de bază, prin cooperare practică și rezultate măsurabile.
Parteneriatele sunt concepute pentru a ajuta școlile să identifice probleme urgente, să pună în aplicare planuri de îmbunătățire și să răspândească practicile eficiente. Implicarea autorităților școlare de la început ar urma să permită transferul metodelor care dau rezultate către alte școli.
Programul Erasmus+ pregătește lansarea Alianțelor Școlare Europene și va oferi sprijin dedicat școlilor și autorităților școlare în 2027. Obiectivul este crearea a până la 100 de alianțe noi anual, începând din 2028, a subliniat Roxana Mînzatu.
În România, patru școli din județele Buzău și Vâlcea participă la etapa-pilot a Alianțelor Școlilor Europene, finanțată cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+.
O altă măsură este crearea Rețelei UE de servicii de consiliere și sprijin, care va reuni agenții și organisme din statele membre. Misiunea acesteia va fi să ajute școlile să se dezvolte prin sprijin practic, bazat pe dovezi.
Rețeaua se va concentra pe patru domenii: conducerea și managementul școlar, bunăstarea socio-emoțională, pregătirea digitală și inteligența artificială, precum și implicarea părinților și a comunității.
„Rețeaua va conecta serviciile naționale și regionale pentru a pune în comun expertiza la nivelul UE, pentru a contribui la furnizarea de îndrumare personalizată și pentru a consolida capacitatea sistemelor de sprijin regionale și locale. Serviciile naționale includ, de obicei, agenții guvernamentale, inspectorate sau, în unele cazuri, centre specializate de cunoștințe și resurse”, a precizat Mînzatu.
Rețeaua urmează să fie lansată în 2027, când va conecta serviciile naționale de sprijin și va începe pregătirea la nivel regional. Începând din 2028, programul Erasmus+ va finanța primele 30 de servicii regionale.
Potrivit lui Mînzatu, competențele de bază sunt influențate și de bunăstarea și sănătatea mintală a elevilor, de siguranța online și de sprijinul primit acasă și în comunitate, nu doar de activitatea din clasă.
„De exemplu, rezultatele recente ale studiului PISA arată o scădere a implicării familiei în procesul de învățare al elevilor. Obstacole precum dezinteresul, hărțuirea cibernetică și implicarea limitată a părinților nu pot fi abordate doar de către școli. Rețeaua de servicii de consiliere și sprijin va ajuta furnizorii de servicii educaționale și conducătorii școlilor să acopere acest decalaj, construind parteneriate cu părinții și familiile, întreprinderile, universitățile, serviciile sociale și de sănătate, precum și cu comunitatea mai largă”, a explicat Mînzatu.
Rețeaua europeană de sprijin și consiliere ar putea deveni operațională în primul trimestru din 2027. În 30 de regiuni vor fi derulate proiecte-pilot finanțate prin Erasmus+, în cadrul cărora profesorii și directorii vor putea solicita îndrumare pentru sprijinul emoțional al elevilor, colaborarea cu părinții și utilizarea inteligenței artificiale la clasă.
Măsuri pentru elevii defavorizați
Comisia Europeană cere statelor membre să consolideze condițiile din sistem astfel încât copiii defavorizați să aibă acces egal la educație de calitate, sprijin adecvat și oportunități reale de participare și implicare.
Propunerea urmărește eliminarea barierelor fizice, sistemice și pedagogice și îmbunătățirea competențelor de bază în clasă. Printre măsurile menționate se află identificarea timpurie a dificultăților de învățare, sprijinul țintit și crearea unor medii incluzive, pentru a preveni rămânerea în urmă sau excluderea copiilor.
Comisia mai solicită o cooperare mai strânsă între școli, familii și comunități, în special acolo unde există bariere sociale sau economice, astfel încât părinții să poată participa activ la educația copiilor și să colaboreze cu profesorii.
Investițiile ar trebui să acorde prioritate școlilor defavorizate, inclusiv celor din regiuni rurale și izolate și din zone urbane dezavantajate. Autoritățile naționale sunt îndemnate să încurajeze punerea în comun a resurselor și cooperarea dintre școli, precum și să ofere stimulente profesorilor care ocupă posturi în școli izolate sau defavorizate.</p
Băi, da’ sigur că o să ajungem la sub 15%! 🙄 Iar ne luăm țeapă cu promisiuni frumoase și rezultatele rămân aceleași. Așa e la noi, mai bine să sperăm că se schimbă ceva în sistemul ăsta…
Nu știu ce să zic, dar am văzut deja multe inițiative care nu au dus nicăieri. 😒 Suntem de râs cu aceste obiective pompoase, dar când e vorba de implementare… totul rămâne doar un vis frumos! Asta e România, din păcate.
Hai că poate iese ceva bun din asta! 🤞 Eu încă sper că UE chiar vrea să ne ajute și că elevii noștri vor avea parte de mai mult suport educațional până în 2030. Poate optimismul meu nu e complet naiv!