Cauzele care intensifică criza energetică, conform șefei FMI
Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat marți, la încheierea reuniunii miniștrilor de finanțe din G20, că șocul energetic rezultat din închiderea Strâmtorii Ormuz nu s-a încheiat încă.
Georgieva a menționat că „Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol și gaze vor trebui refăcute, AI duce la creșterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”.
De asemenea, a subliniat că economia globală a absorbit șocul energetic „mai bine decât se aștepta” și a legat acest lucru de „majorarea investițiilor în AI”, care a „stimulat creșterea” în SUA, Coreea de Sud și alte țări aflate de-a lungul lanțului valoric, „inclusiv proiecte de producție de energie pentru a satisface nevoile lor energetice”.
Cu toate acestea, Georgieva a evidențiat o „divergență semnificativă” între traiectoriile economice, menționând că riscurile pentru perspectivele de creștere globală, care s-au stabilizat în jurul valorii de 3%, rămân ridicate.
Printre riscurile menționate de Georgieva se numără creșterea îngrijorătoare a datoriei publice, care „depășește maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial”, apropiindu-se de 100% din PIB la nivel global, iar prognozele indică o continuare a creșterii acesteia.
„Privind în urmă, traiectoria datoriei seamănă cu o scară: salturi verticale mari atunci când apar șocuri și o reducere mică sau deloc ulterior”, a explicat ea.
De asemenea, Georgieva a arătat că procesul dezinflaționist a stagnat în multe țări, iar presiunile fiscale în creștere duc la majorarea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, perturbând interacțiunea dintre politica fiscală și cea monetară.
Un alt risc semnalat de directorul FMI este incertitudinea legată de impactul AI asupra productivității și stabilității financiare. Georgieva a subliniat că prioritățile politicii economice „sunt clare”, cerând băncilor centrale să se concentreze pe stabilitatea prețurilor și autorităților fiscale „să convină asupra unor planuri credibile de consolidare pe termen mediu”.
„Politicile structurale trebuie să se concentreze pe reducerea birocrației și eliminarea obstacolelor în calea creșterii impuse de țări, deoarece o creștere potențială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea problemelor fiscale ar contribui la îmbunătățirea perspectivelor de creștere”, a adăugat Georgieva.
