Virusul West Nile se extinde în Europa: 12 țări afectate, România pe locul trei
Experții europeni trag un semnal de alarmă și cer măsuri mai stricte de control al țânțarilor, după ce virusul West Nile a fost raportat în 12 state în actualul sezon de transmitere. România se numără printre ţările afectate, fiind pe locul al treilea după numărul zonelor afectate.
Cea mai recentă raportare a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că infecţiile au fost înregistrate în mai multe judeţe şi în municipiul Bucureşti. Datele raportate pentru 2026 arată că infecţii cu virusul West Nile au fost înregistrate în 12 ţări europene: Albania, Austria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Ţările de Jos, Macedonia de Nord, România, Serbia, Spania. În total, cazurile au fost raportate în 99 de regiuni.
Italia şi Grecia au înregistrat cele mai multe infecţii, cu 311 şi, respectiv, 157 de cazuri. În 21 dintre aceste regiuni a fost raportat pentru prima dată un caz de infecţie cu virusul West Nile, ceea ce indică o extindere geografică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În 2025, cazurile fuseseră raportate în 67 de regiuni din nouă ţări europene.
La nivel european, datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) plasează România printre țările cu cea mai extinsă distribuție geografică a infecțiilor raportate. În ţara noastră au fost identificate 14 zone în care au fost înregistrate cazuri dobândite local, România ocupând astfel locul al treilea dintre cele 12 țări europene afectate, după Italia și Grecia.
Cele mai recente date ale Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că, în perioada 3 iunie – 20 august 2026, în România au fost raportate 34 de cazuri de infecție cu virusul West Nile. Dintre acestea: 26 de cazuri au fost confirmate; 8 cazuri sunt considerate probabile; 2 persoane au murit, ambele fiind vârstnice și având comorbidități. Cele mai multe cazuri au fost raportate în București, urmat de județele Călărași și Giurgiu.
Cazurile au fost înregistrate în București și în 14 județe: Argeș, Bihor, Botoșani, Călărași, Cluj, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Mureș, Satu Mare, Suceava și Vaslui. Ce grupe de vârstă au fost afectate: 50-59 ani: 7 cazuri, 70-79 ani: 7 cazuri, 80 ani și peste: 6 cazuri, 40-49 ani: 4 cazuri, 60-69 ani: 4 cazuri, 20-29 ani: 3 cazuri, 30-39 ani: 2 cazuri, 15-19 ani: 1 caz.
Din totalul de 34 de cazuri, 22 au fost înregistrate la persoane din mediul urban, iar 12 la persoane din mediul rural. În ceea ce privește distribuția pe sexe, 18 dintre pacienți au fost bărbați, iar 16 femei.
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) consideră că situația actuală impune consolidarea măsurilor de supraveghere și control al virusului West Nile. Céline Gossner, expert ECDC în bolile transmise prin alimente și apă, bolile transmise prin vectori și zoonoze, atrage atenția asupra necesității unei abordări coordonate la nivel european. Aceasta ar trebui să includă monitorizarea populațiilor de țânțari, implicarea comunităților și aplicarea unor măsuri de combatere a acestora, cu evaluarea impactului pe care aceste intervenții îl pot avea asupra mediului.
Experții europeni avertizează că în actualul sezon pot apărea noi cazuri și subliniază că răspândirea virusului West Nile are loc în paralel cu extinderea în Europa a unor specii invazive de țânțari. Astfel, este monitorizată și extinderea țânțarilor din genul Aedes, care pot transmite alte virusuri, printre care cele responsabile de dengue și chikungunya.
Virusul West Nile este transmis în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. În multe cazuri, infecția poate provoca simptome asemănătoare gripei, însă formele severe pot afecta sistemul nervos și pot duce la complicații precum meningita, encefalita sau, în cazuri grave, coma. În Europa, cele mai multe infecții cu virusul West Nile sunt înregistrate în perioada verii și a toamnei, iar transmiterea atinge de obicei nivelul maxim în august și la începutul lunii septembrie.
Pentru infecția cu virusul West Nile nu există în prezent un tratament specific, iar pacienții beneficiază de tratament de susținere, în funcție de simptome și de gravitatea bolii. Pentru reducerea riscului de infectare, Institutul Naţional de Sănătate Publică recomandă purtarea hainelor care acoperă brațele și picioarele, folosirea substanțelor repelente și montarea plaselor de protecție la feronerie. De asemenea, este importantă eliminarea recipientelor în care se poate acumula apă stătută, precum și a altor locuri din jurul locuințelor care pot deveni medii favorabile pentru dezvoltarea țânțarilor.


Da, sigur… acum că ne-am dat seama că țânțarii pot fi periculoși, ne vom apuca să facem ceva! 😂 Iar ne luăm țeapă cu măsurile astea.
Suntem de râs, serios! La fiecare alertă, promisiuni goale și apoi totul rămâne la fel. Asta e România – mereu pe locul trei la probleme serioase! 😤.
Hai că poate iese ceva bun din asta! Poate chiar se mobilizează cineva să rezolve situația. Eu încă sper în minuni! 🌟.
Hmmm, nu vi se pare dubios? Deodată apare virusul ăsta exact când avem nevoie de mai multe motive pentru a rămâne acasă… Ceva nu e în regulă aici 🤔.