Vara 2026 a înregistrat peste 50.000 de decese în orașele europene
Temperaturile extreme din vara anului 2026 au fost asociate cu aproape 50.400 de decese în orașele europene, potrivit unei noi analize internaționale.
Aproximativ două treimi dintre aceste decese au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană. Cercetarea indică cea mai ridicată mortalitate asociată căldurii din perioada analizată și evidențiază impactul tot mai mare al temperaturilor extreme asupra sănătății populației.
Analiza, realizată de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit, a inclus 854 de zone urbane din 30 de țări europene, printre care și România. Rezultatele au fost publicate vineri în revista Nature Health.
Cercetarea privind vara anului 2026 completează un studiu al aceleași echipe, publicat pe 14 octombrie, care a analizat mortalitatea asociată căldurii în orașele europene în perioada 2000–2025.
Cercetătorii au estimat că temperaturile ridicate din perioada iunie–august 2026 au fost asociate cu 50.391 de decese, dintre care 32.619, reprezentând aproximativ 65%, au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană, în principal prin arderea combustibililor fosili.
Numărul estimat al deceselor este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când aceeași metodă a indicat 29.480 de decese asociate căldurii. Pentru vara anului 2003, cercetătorii au estimat 28.462 de decese în zonele analizate.
Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit. Persoanele cu vârsta de cel puțin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre decesele estimate. Temperaturile extreme au afectat însă și populația mai tânără, cercetătorii identificând peste 800 de decese asociate căldurii în grupa de vârstă 20–44 de ani.
Aproape o treime dintre decesele estimate pentru întreaga vară au fost asociate cu episodul de căldură extremă din perioada 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice din zonele analizate au depășit cu aproximativ 5,3°C valorile obişnuite.
Pentru evaluarea impactului schimbărilor climatice, cercetătorii au utilizat date meteorologice și modele statistice care descriu relația dintre temperatură și mortalitate. Temperaturile înregistrate în vara anului 2026 au fost comparate cu cele estimate pentru un scenariu climatic fără încălzirea provocată de activitatea umană. Diferența dintre estimările mortalității în cele două scenarii a permis calcularea numărului de decese atribuite schimbărilor climatice.
Cercetarea a inclus zone urbane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și din Regatul Unit, Norvegia și Elveția, reprezentând aproximativ 40% din populația celor 30 de țări. România, printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii.
Potrivit studiului privind perioada 2000–2025, România s-a situat pe locul al treilea dintre cele 30 de țări analizate în ceea ce privește rata medie anuală estimată a mortalității asociate căldurii, după Croația și Malta. Cercetătorii au estimat pentru zonele urbane analizate din România o rată medie anuală standardizată de 223 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori, comparativ cu 327 în Croația și 226 în Malta.
Bucureștiul s-a situat pe locul al doilea dintre cele 30 de capitale europene analizate, după Zagreb și înaintea Romei, în privința mortalității asociate căldurii raportate la populație. Pentru București, cercetătorii au estimat o rată medie anuală standardizată de 268 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori în perioada 2000–2025, comparativ cu 314 în Zagreb și 241 în Roma.
Analiza arată, de asemenea, că în vara anului 2025 Bucureștiul s-a numărat, alături de Roma și Zagreb, printre capitalele europene cu cele mai ridicate rate estimate ale mortalității asociate căldurii. Cercetătorii explică nivelurile ridicate ale mortalității estimate în sudul și sud-estul Europei prin expunerea persistentă la temperaturi ridicate.
Cele 50.391 de decese estimate pentru vara anului 2026 reprezintă o estimare epidemiologică, bazată pe temperaturile înregistrate și pe relațiile cunoscute dintre căldură și mortalitate. Calculul nu utilizează datele individuale privind decesele efectiv produse în această perioadă.
Specialiști independenți, consultați de Science Media Centre España, au subliniat relevanța rezultatelor pentru sănătatea publică, precizând că estimările pot varia în funcție de metodele statistice utilizate. Temperaturile extreme cresc riscul de complicații cardiovasculare și respiratorii și pot agrava afecțiunile preexistente, în special la persoanele vârstnice și la cele cu boli cronice.
Rezultatele evidențiază necesitatea consolidării sistemelor de avertizare pentru perioadele de căldură extremă, a măsurilor de protecție a populației vulnerabile și a pregătirii serviciilor medicale pentru consecințele temperaturilor ridicate.
