Proiectul AEP: instituția va acționa și în afara perioadelor electorale
Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevede numirea președintelui și vicepreședinților prin hotărâre a Parlamentului.
Structura instituției va cuprinde un număr maxim de 371 de posturi, iar actele emise vor fi publice. De asemenea, sunt stabilite amenzi între 5.000 lei și 20.000 lei pentru obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție și documentare. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a prezentat, miercuri, proiectul elaborat de Autoritate, menționând că intenționează să discute săptămâna viitoare cu partidele politice și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale pentru promovarea acestuia ca proiect de lege de către un guvern cu puteri depline sau de parlamentari, nu prin ordonanță de urgență.
„AEP nu are astăzi o lege de organizare și funcționare, ceea ce este anormal. Toate autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrative au legi proprii de organizare. În al doilea rând, activitatea Autorității Electorale Permanente este dispersată în mai multe legi (…), nu avem o reglementare unitară”, a explicat Țuțuianu necesitatea elaborării proiectului.
El a adăugat că a fost constituit un grup de lucru în cadrul AEP și s-a muncit trei luni la elaborarea acestui proiect. Proiectul este structurat pe șase titluri mari, cu mai multe capitole, care clarifică statutul juridic, rolul și misiunea AEP, fiind cuprins, ca noutate, și managementul administrației electorale și profesionalizarea personalului electoral.
Proiectul reiterează că AEP este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, având sediul în București și competență generală în materie electorală. „Proiectul configurează AEP nu ca o instituție care intervine exclusiv în perioada electorală, ci ca autoritate permanentă a administrației electorale, ale cărei responsabilități se exercită înainte, în timpul și după desfășurarea scrutinurilor”, a precizat Țuțuianu.
Președintele AEP a menționat că autoritatea va avea trei direcții principale generale de acțiune: aplicarea unitară și dezvoltarea cadrului normativ aplicabil alegerilor și referendumului, participarea la organizarea scrutinurilor și participarea electorală și informarea alegătorilor.
Controlul parlamentar se va delimita pe numirea, suspendarea și revocarea conducerii, reexaminarea rapoartelor anuale pe care Autoritatea le prezintă Parlamentului și pe aprobarea bugetului. Proiectul prevede ca Autoritatea Electorală Permanentă să depună la Parlament două rapoarte anuale, unul privind activitatea din anul precedent, până la data de 15 aprilie a anului următor, și altul privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau referendumului, după fiecare scrutin, în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.
De asemenea, proiectul stabilește că AEP dispune de un aparat de lucru organizat la nivel central și teritorial, numărul total de posturi fiind de 371, exclusiv funcțiile de demnitate publică, iar structurile teritoriale vor avea un număr redus de personal, de trei sau patru angajați.
Printre noutățile proiectului se numără reguli suplimentare pentru conducerea AEP, care va fi formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți, cu un mandat de opt ani. Aceste reguli includ necesitatea unor studii universitare de master, experiență profesională de cel puțin 15 ani, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, să nu-i fi fost aplicată în ultimii cinci ani sancțiunea disciplinară a destituirii din funcția publică, să nu fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al securității sau al serviciilor de informații ale fostei securități, să nu aibă calitatea de soț, soție și nici rudă ori afin până la gradul al treilea cu președintele României, cu membrii Guvernului ori cu cei ai Birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului și să nu aibă calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații.
Un alt aspect important este că președintele și vicepreședinții sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului. În prezent, președintele AEP este desemnat de Parlament, un vicepreședinte – de președintele României, iar un alt vicepreședinte și secretarul general – de prim-ministru. „Mi se pare că este anormal ca Executivul să numească majoritatea funcțiilor de conducere din cadrul AEP, în condițiile în care ea are statutul de instituție autonomă aflată sub control parlamentar”, a subliniat Țuțuianu, adăugând că secretarul general va fi desemnat de președintele AEP.
El a mai spus că salarizarea personalului va fi identică cu aceea a angajaților de la Parlament, menționând și că membrii personalului AEP vor avea obligația de a declara că nu fac parte dintr-un partid politic. Autoritatea, pe lângă subvențiile de la bugetul de stat, va putea să obțină și venituri proprii.
Proiectul mai stabilește că toate actele adoptate de AEP vor fi publice, vor putea fi supuse controlului judecătoresc și atacate la Curtea de Apel București – Secția de contencios-administrativ și fiscal. Proiectul mai stabilește organizarea în aparatul propriu al AEP a Centrului național pentru dezvoltarea managementului electoral, ca structură de specialitate, fără personalitate juridică, cu misiunea de a realiza formarea profesională propriu-zisă, educație electorală, cercetare și documentare, printre care și coordonarea apariției unei publicații științifice.
Un alt aspect menționat este că sistemul informatic electoral național trebuie administrat de Autoritate și cuprinde registrul electoral, inclusiv registrul secțiilor de votare, corpul experților electorali, corpul operatorilor de calculator și verificarea cererilor privind votul în străinătate sau prin corespondență.
„Legat de răspunderea pentru încălcarea legii Autorității Electorale Permanente, am prevăzut câteva contravenții care privesc obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție, documentare sau îndrumare, refuzul nejustificat de a pune la dispoziție date, informații, documente pentru AEP, neefectuarea comunicărilor prevăzute de lege și împiedicarea accesului reprezentanților AEP în spații sau la documente ori sisteme informatice necesare exercitării atribuțiilor. Sancțiunile sunt proporționale cu caracterul obligațiilor protejate, fiind prevăzute amenzi între 5.000 și 20.000 lei”, a spus Țuțuianu, adăugând că termenul de prescripție va fi mai mare de trei ani și va fi înlăturată posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii.
Băi, asta e o idee bună… dacă ar fi să funcționeze! 🙄 Da, sigur că AEP va acționa și în afara alegerilor, iar noi ne vom aștepta la schimbări ca și cum ar veni Moș Crăciun. 😂.
Nu se schimbă nimic în țara asta! 🤷♂️ Promisiuni de genul ăsta am tot auzit de-a lungul anilor, dar rezultatul e același: suntem de râs pe plan internațional. Asta e România!
Hai că poate iese ceva bun din toată treaba asta! 🌟 Eu încă sper că oamenii care sunt implicați vor face ce trebuie pentru binele nostru. Să vedem ce o fi până la urmă!