Suspiciuni legate de despăgubirile pentru secetă. Primar cu daune totale și producție mare
Curtea de Conturi și ANAF cer verificarea producătorilor agricoli din județul Giurgiu care, în 2024, au fost despăgubiți pentru culturile distruse complet de secetă.
Solicitarea vine după ce un primar PSD a fost prins încasând despăgubirile de la stat, iar ulterior recoltând aproximativ 900 de tone de porumb și floarea-soarelui exact de pe suprafețele declarate distruse total. Înainte de a-și prelua mandatul, primarul a lucrat ca funcționar în instituție și a făcut parte din comisia de evaluare a pagubelor, verificând inclusiv propriile culturi. Acum este verificat de Agenția Națională de Integritate pentru un posibil conflict de interese.
Ionel Ciocan este primarul comunei Găujani din județul Giurgiu. Firma familiei sale lucrează peste 600 de hectare de teren agricol. Pentru că legea nu îi permite să conducă societatea, și-a pus administrator soția. În fața camerei de filmat recunoaște însă cu seninătate că el este cel care se ocupă de afacere.
În vara anului 2024, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care oferea fermierilor afectați de seceta pedologică despăgubiri în valoare totală de două miliarde de lei. Ionel Ciocan era încă funcționar public la Primărie. Tocmai fusese ales primar din partea PSD, dar nu își preluase mandatul. Firma familiei sale a primit despăgubiri de la stat în valoare de 181.960 de lei după ce s-a constatat că 154 de hectare de porumb, 25 de hectare de floarea-soarelui și 2,8 hectare de mazăre au fost afectate în proporție de sută la sută de secetă și nu se mai poate obține niciun fel de producție. Primarul însă a realizat o minune: După ce a încasat banii de la stat, a recoltat, fix de pe suprafețele calamitate, 5,4 tone de porumb la hectar și 2,8 tone de floarea-soarelui la hectar.
Ionel Ciocan, primar Găujani, în dialog cu reporterul: „După ce am băgat la recoltat, în acea tarlă au fost niște văi care au fost mai puțin afectate de secetă.” Reporterul îi răspunde: „Stați puțin, ce ați recoltat dacă ați avut daună sută la sută?” La care Ciocan răspunde: „Porumb.” Reporterul continuă: „Păi cum ați mai…, vă rog, explicați.”
Petra Ochișor, director Direcția pentru Agricultură a Județului Giurgiu, afirmă: „Tarlaua aia când, suprafața aia totală poate fi afectată de secetă, nu poate fi în colțul ăsta mai mult sau în partea aia pentru că seceta pedologică nu alege pe…”
Alina Crețu, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România, explică: „Când vorbim de o calamitate de sută la sută, maximul care poate fi obținut de un fermier pe acel teren este de câteva sute de kilograme la hectare sau nu recoltează absolut deloc pentru că nu se justifică să mai intre în câmpul de recoltat.”
Ionel Ciocan a fost reprezentantul Primăriei Găujani în comisia de evaluare a pagubelor. Asta înseamnă că a verificat inclusiv culturile agricole ale firmei familiei sale. Și atunci se naște o întrebare legitimă: cum de nu a văzut primarul și nici ceilalți membri ai comisiei „văile minune” care au scăpat neatinse de secetă?
Ionel Ciocan, în dialog cu reporterul: „Până la valea aia ai câteva zeci de metri din drum.” Reporterul întreabă: „Nu ai cum să nu vezi.” Ciocan răspunde: „Domnule, așa a fost.”
Potrivit legii, funcționarul public este în conflict de interese dacă „este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial.”
Curtea de Conturi a confirmat existența unui posibil conflict de interese și a înaintat petiția către Agenția Națională de Integritate. Primarul a fost prins de Fisc în momentul în care a vândut o parte din recoltă. Curtea de Conturi a efectuat un control la Direcția pentru Agricultură a județului Giurgiu, iar Ionel Ciocan a fost obligat să restituie banii încasați de la stat.
Ionel Ciocan, primarul din Găujani, discuție cu reporterul: „Conform actelor am dat banii înapoi statului. Banii s-au dat cu penalități.” Reporterul întreabă: „Dacă Curtea de Conturi nu descoperea acest lucru și nu făcea adrese către Direcția Agricolă a Județului, dumneavoastră nu mai dădeați banii înapoi, că nu mai descoperea nimeni treaba asta și rămâneați și cu cultura din vale, rămâneați și cu banii de la stat.” Ciocan răspunde: „Domnule, da, corect așa era, da.”
În 2024, la nivelul județului Giurgiu, peste 80% dintre culturile agricole verificate au fost declarate calamitate total. Curtea de Conturi a cerut Direcției Agricole să extindă verificările la toți fermierii care au primit despăgubiri, însă șefa instituției spune că nu are atribuții.
Petra Ochișor, director Direcția pentru Agricultură a Județului Giurgiu: „Producțiile medii pe care ei consideră că ar trebui să le precizez eu, nu am de unde, competența mea nu este…”
În Ordonanța de Urgență care prevede acordarea despăgubirilor nu se precizează nimic legat de verificarea eventualelor producții făcute de fermieri și nici de obligativitatea declarării acestora. Florin Barbu, fost ministru al Agriculturii, este convins că niciun fermier care a primit despăgubiri de la stat nu a recoltat din zonele calamitate, deși cazul primarului din Găujani îl contrazice.
Florin Barbu: „Sunteți într-o eroare. Ascultați-mă. Sunt două tipuri de culturi, culturile de toamnă și culturile de primăvară. Despăgubirile s-au dat pe culturile de primăvară, nu pe culturile de toamnă.”
În această situație există două variante: fie cazul primarului prins de Fisc este unul izolat, fie avem de a face cu fenomen și există și alți fermieri care au obținut recolte bune de pe suprafețele declarate calamitate. Dar, cum instituțiile statului român se spală pe mâini și ne spun că nu pot face verificări, nu vom afla niciodată.
