Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord cer Londrei autodeterminare, având UE ca principal obiectiv
Liderii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, reuniți luni la Cardiff, au semnat o declarație comună pentru a-și revendica „dreptul la autodeterminare” și au afirmat că viitorul națiunilor lor se află în Uniunea Europeană, relatează AFP.
Această întâlnire fără precedent a avut loc în urma surprizei create de Donald Trump în acest weekend, când a declarat că o reunificare a Republicii Irlanda și a Irlandei de Nord ar fi „fantastică”. Atât Scoția, cât și Ţara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse în prezent de susținători ai independenței, o situație fără precedent de la înființarea instituțiilor autonome în aceste națiuni ale Regatului Unit, în 1999, scrie Agerpres.
Prim-ministrul galez și liderul partidului Plaid Cymru, Rhun ap Iorwerth, i-a primit pe John Swinney, prim-ministrul scoțian și liderul Partidului Național Scoțian (SNP), pe Michelle O’Neill, prim-ministrul nord-irlandez și vicepreședinta Sinn Féin, precum și pe Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin.
„Națiunile noastre au dreptul la autodeterminare”, se menționează în acordul semnat de acești lideri. „Solicităm guvernului britanic să pregătească, să planifice și să faciliteze schimbările constituționale”, au adăugat aceștia. „Suntem convinși că viitorul națiunilor noastre se află în cadrul Uniunii Europene”, afirmă, de asemenea, acești lideri, considerând că Brexitul a „prejudiciat” economia teritoriilor lor.
Guvernele britanice succesive s-au opus organizării de referendumuri privind independența, începând cu cel din 2014 din Scoția, în cadrul căruia 55% dintre votanți s-au pronunțat împotriva independenței, iar Downing Street a închis săptămâna trecută uşa oricărei speranțe de flexibilizare a acestei poziții. Prim-ministrul Andy Burnham „crede cu tărie în Uniunea” Regatului Unit, a declarat luni purtătorul său de cuvânt.
Președintele american, care s-a aflat în vizită în Irlanda în acest weekend, a spus că unirea Republicii Irlanda și a Irlandei de Nord „va avea loc în cele din urmă”. La rândul său, Sinn Féin a pledat luni în favoarea unui referendum până în 2030. Potrivit lui Michelle O’Neill, declarațiile lui Donald Trump arată că „dezbaterea privind unificarea este în plină desfășurare și că oamenii sunt acum interesați activ de aceasta (…) și la nivel internațional”.
Însă locuitorii din Belfast, în Irlanda de Nord, au primit cu prudență declarațiile președintelui american. „A făcut apel la unitatea Irlandei. Mâine va spune altceva”, a comentat Jim Boyle, un bărbat de 64 de ani care lucrează în sectorul mediului.
Londra se bazează, pentru a pune capăt ostilităților din Irlanda de Nord, pe acordurile de pace de Vinerea Mare semnate în 1998, în temeiul cărora poate fi organizat un referendum dacă majoritatea populației din această provincie britanică ar fi dispusă să aprobe o unificare. Downing Street a reiterat această poziție luni.
Liderii reuniți la Cardiff au subliniat într-o conferință de presă că națiunile lor vor avansa în ritmul propriu către autodeterminare. Scoțianul John Swinney a estimat că un referendum privind independența Scoției ar trebui să aibă loc în următorii cinci ani. În Ţara Galilor, Rhun ap Iorwerth nu considerase independența decât un obiectiv îndepărtat atunci când a fost ales în luna mai. El nu a precizat o dată pentru un eventual referendum, afirmând că „preferă să lase chestiunea calendarului în mâinile poporului galez”. Totuși, „devine din ce în ce mai evident că Westminster (puterea centrală, n.r.) nu funcționează”, a spus el.
Andy Burnham, care a fost primar al Greater Manchester, prezintă o mai mare descentralizare ca fiind una dintre prioritățile sale de la preluarea puterii în iulie. Însă, pentru Rhun ap Iorwerth, delegarea de competențe „acordată unei națiuni este destul de diferită de cea acordată, de exemplu, unei regiuni sau unui oraș din Anglia”.
În opinia lui Michael Keating, profesor de științe politice la Universitatea din Aberdeen, declarația comună a liderilor naționaliști este „semnificativă din punct de vedere politic, deoarece, mult timp, SNP și Plaid Cymru au ținut la distanță Sinn Féin”, fosta aripă politică a grupării paramilitare IRA. Însă „este puțin probabil ca acest lucru să determine guvernul britanic să-și schimbe părerea”, a declarat el.
