România așteaptă verdictul S&P cu privire la ratingul de țară și riscurile retrogradării
S&P Global Ratings va publica vineri evaluarea actualizată a ratingului suveran al României.
Țara se află pe ultima treaptă recomandată pentru investiții, iar o retrogradare ar plasa-o în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Principalul argument pentru menținerea ratingului este scăderea deficitului bugetar, însă criza politică, dobânzile în creștere, stagnarea economică și dezechilibrele externe continuă să constituie riscuri.
Fitch și Moody’s au menținut în această vară România în categoria recomandată investițiilor, dar cu o perspectivă negativă. Fitch a reconfirmat calificativul țării la sfârșitul lunii iulie, iar Moody’s a adoptat o decizie similară în august. S&P este ultima dintre cele trei mari agenții care evaluează bonitatea României în acest an.
Adrian Codîrlașu a explicat pentru Digi24 că evaluarea S&P este deosebit de atent urmărită, deoarece agenția de rating deține cea mai mare cotă de piață dintre cele trei. „S&P este agenția de rating cu cea mai mare cotă de piață. Este cea mai urmărită și acordă cele mai multe ratinguri dintre toate cele trei. De asta este importantă. Dacă un investitor ar alege să se uite la o singură agenție, la S&P s-ar uita, pentru că este cea mai mare dintre toate”, a declarat expertul.
Digi24 a detaliat recent ce riscă România în cazul retrogradării în categoria „junk”. Între timp, Ministerul Finanțelor a publicat date bugetare actualizate, iar respingerea Guvernului Mureșan în Parlament a prelungit instabilitatea politică exact înainte de verdictul agenției.
Deficitul bugetar a scăzut în primele opt luni ale anului la 59,42 miliarde de lei, adică 2,89% din PIB. Comparativ, în aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 86,36 miliarde de lei, respectiv 4,51% din PIB, ceea ce indică o diferență de aproape 27 de miliarde de lei. Veniturile statului au crescut cu aproape 48 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă un avans de 11,4%, în timp ce cheltuielile au crescut cu aproximativ 21 de miliarde de lei, o creștere de 4,2%.
Cea mai semnificativă contribuție a venit din TVA, statul încasând 103,4 miliarde de lei în primele opt luni, cu 20,8 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Creșterea de 25,2% trebuie interpretată și în contextul majorării cotei standard de TVA de la 19% la 21%, modificării cotelor reduse și creșterii altor taxe. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,8%, iar cele cu asistența socială au fost mai mici cu doar 0,3%. Cheltuielile statului au continuat să crească în ansamblu.
Adrian Codîrlașu consideră că reducerea deficitului este argumentul cheie care ar putea determina S&P să păstreze România în categoria recomandată pentru investiții. „Pentru orice investitor contează cifrele. Nu îl interesează promisiuni sau povești. Contează cifrele, iar cifrele sunt în favoarea noastră. Am livrat în reducerea deficitului bugetar și cred că, dacă S&P ne va menține ratingul, acesta va fi motivul”, a explicat economistul.
Pe de altă parte, Cristian Păun a avertizat că ajustarea s-a realizat în principal prin creșterea impozitelor, în timp ce reducerea cheltuielilor a fost limitată. El consideră că agenția va analiza în special dacă această corecție poate fi menținută. „Noi nu am rezolvat nimic din ceea ce consideră unii că am fi rezolvat. Până la urmă, am făcut o corecție a deficitului bugetar prin niște măsuri foarte slabe de reducere a cheltuielilor și prin creșteri de taxe, dar problemele sunt tot acolo. Suntem într-o economie aproape stagnantă, iar deficitul are toate șansele să își reia trendul dacă nu mai încasezi suficienți bani la buget”, a declarat Cristian Păun, joi, la Digi24.
Cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, cu 26,7% mai mult decât anul precedent. Dobânzile au crescut astfel de peste șase ori mai repede decât cheltuielile totale, ceea ce reduce spațiul bugetar disponibil pentru investiții, educație, sănătate sau alte servicii publice. Aceste costuri ar putea deveni și mai greu de suportat dacă o eventuală retrogradare ar crește randamentele cerute de investitori pentru a împrumuta statul român.
Economia oferă un sprijin limitat. Comisia Europeană estimează o creștere economică de numai 0,1% în 2026, după avansul de 0,7% din anul precedent. Pentru 2027, prognoza indică o revenire de 2,3%, insuficientă însă pentru a rezolva dezechilibrele bugetare. Un alt risc este încheierea PNRR în 2026. În primele opt luni ale anului, sumele primite de la Uniunea Europeană au fost cu 36,9% mai mari, iar veniturile din componenta nerambursabilă a PNRR au crescut de la 8,6 miliarde la 19,6 miliarde de lei. O parte semnificativă din acest sprijin nu se va regăsi în 2027.
Continuarea reducerii deficitului va depinde de controlarea cheltuielilor și de îmbunătățirea colectării impozitelor existente. Cele mai recente date ale Comisiei Europene arată că România nu a colectat în 2023 aproximativ 30% din TVA-ul pe care ar fi trebuit să îl încaseze, echivalentul a 9,2 miliarde de euro. Media Uniunii Europene a fost de 9,5%.
Criza politică a prelungit instabilitatea și amenință continuitatea reformelor. Respingerea Guvernului Mureșan în Parlament a dus la o situație incertă exact când România trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 și să continue reducerea deficitului. Cabinetul propus a obținut 182 de voturi, sub pragul necesar de 233 pentru învestire.
Pentru agențiile de rating, criza politică devine relevantă prin efectele pe care le poate avea asupra finanțelor publice. Amânarea formării unui guvern cu puteri depline poate întârzia adoptarea bugetului, reformele administrației și măsurile de reducere a cheltuielilor. Adrian Codîrlașu a avertizat că progresele recente pot fi pierdute dacă viitorul Executiv nu va menține controlul asupra cheltuielilor. „Problema este că aceste cheltuieli au fost ținute fără o reformă și, din acest motiv, măsurile sunt extrem de ușor reversibile. Agențiile de rating și băncile de investiții se tem tocmai că progresul făcut acum poate fi pierdut foarte ușor”, a explicat economistul.
Investițiile străine au scăzut, iar deficitul extern a crescut. Investițiile directe ale nerezidenților au însumat 1,127 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 4,915 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, reprezentând o scădere de aproximativ 77%. Datele sunt provizorii și reflectă fluxurile nete, care pot fi influențate de tranzacții punctuale, rambursări între companii din același grup sau evoluția profiturilor reinvestite. Ele nu demonstrează o
