Reacțiile internaționale la căderea guvernului Mureșan și efectele asupra ratingului de investiții
Căderea guvernului Mureșan în urma votului din Parlament a fost acoperită de presa internațională.
Politico a relatat că Parlamentul a respins tentativa lui Siegfried Mureșan de a forma un nou Executiv, iar Reuters a evidențiat că prelungirea crizei politice pune sub semnul întrebării ratingul de investiții al țării. Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat pentru AFP că președintele Nicușor Dan ar putea, în cele din urmă, să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, probabil un tehnocrat, înainte de a convoca alegeri anticipate. Aceste alegeri ar putea duce la un nou Parlament fragmentat, în care extrema dreaptă să fie mai încurajată.
„Parlamentul român respinge candidatul la funcția de prim-ministru pro-UE, pe fondul unui impas politic”, a titrat AFP, menționând că Mureșan a obținut doar 182 din cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului său. Conform agenției, această situație crește probabilitatea organizării de alegeri anticipate, deși președintele Dan a avertizat că acestea nu ar soluționa criza.
Un guvern de coaliție pro-european a căzut în luna mai, când social-democrații aflați la putere, împreună cu opoziția de extremă dreaptă, l-au demis pe prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. De atunci, Dan a propus trei candidați pentru funcția de prim-ministru, dar niciunul nu a reușit să formeze un guvern, ultimul fiind Mureșan. Acesta, în vârstă de 45 de ani, promisese un program ambițios de reforme pro-UE.
În fața Parlamentului, Mureșan a subliniat că alegerea este între „o Românie care merge înainte și una care stagnează”, între „reformă și menținerea status quo-ului”. Totuși, analiștii au considerat că șansele sale erau reduse, având în vedere că Partidul Social-Democrat (PSD), cel mai mare partid, a refuzat să îl susțină, cerând funcția de prim-ministru. De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), principalul partid de extremă dreaptă, a declarat că nu îl va vota pe Mureșan.
„În ciuda tuturor amenințărilor, nu vom vota pentru acest guvern marionetă”, a afirmat liderul AUR, George Simion. În prezent, AUR se află în fruntea a două sondaje recente de opinie, cu un scor de aproape 40% și, respectiv, 36%. Criza actuală a început când PSD, care deține 129 de locuri în Parlament, a părăsit coaliția de guvernare din cauza măsurilor de austeritate adoptate de Bolojan și a aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura.
Nicușor Dan a criticat partidele politice pentru că au manifestat „mai multă preocupare pentru chestiunile electorale și mult mai puțină pentru interesul național”. Extremiștii de dreapta, care reprezintă aproximativ o treime din Parlament, au amenințat că îl vor demite pe Dan dacă acesta nu va convoca alegeri anticipate când vor fi îndeplinite condițiile necesare.
AFP a menționat că România nu a mai organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului în 1989. Cristian Pîrvulescu a mai declarat pentru AFP că se așteaptă ca președintele să aleagă un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, probabil un tehnocrat, înainte de a recurge la alegeri anticipate, care ar putea duce la un Parlament fragmentat, dar cu o extremă dreaptă mai încurajată. „Din cauza instabilității politice, România se află într-o situație economică foarte complicată. Patru luni reprezintă deja o perioadă foarte lungă”, a subliniat acesta.
AFP a menționat că România se confruntă cu cel mai mare deficit public și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În luna august, agențiile de rating au declarat că perspectiva României rămâne negativă, deoarece criza politică a generat riscul ca reformele de reducere a deficitului să-și piardă din avânt. De asemenea, România se confruntă cu o incertitudine politică crescută încă din decembrie 2024, când alegerile prezidențiale au fost anulate din cauza acuzațiilor de amestec al Rusiei în favoarea unui candidat de extremă dreaptă.
Politico a adus în discuție criza politică din România, evidențiind că Parlamentul a respins candidatul propus de președinte, ceea ce adâncește o criză începută cu destrămarea coaliției din luna mai. Publicația a subliniat că este pentru a doua oară când Parlamentul respinge candidatul propus de șeful statului, iar conform Constituției României, există acum posibilitatea organizării de alegeri anticipate. Totuși, Dan nu dorește să dizolve Parlamentul pentru a organiza un scrutin național care ar putea avantaja AUR, aflat în fruntea sondajelor.
„Politicienii trebuie să țină cont de voința celor care le-au acordat mandatul”, a declarat Nicușor Dan în timpul unei vizite în Republica Cehă, înainte de votul din Parlament. „Atunci când o majoritate covârșitoare a românilor afirmă că această criză trebuie să ia sfârșit, există șanse mari ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord”. Reuters a titrat: „Prim-ministrul desemnat al României, Mureșan, pierde votul de încredere, prelungind criza politică”.
Reuters a subliniat că Mureșan nu a obținut votul de încredere al Parlamentului, ceea ce prelungește criza politică ce amenință ratingul de investiții al țării. Votul de miercuri ridică posibilitatea ca AUR, o formațiune de extremă dreaptă care critică Uniunea Europeană, NATO și ajutorul acordat Ucrainei, să formeze o nouă majoritate de guvernare împreună cu social-democrații.
Analiștii au afirmat că un astfel de rezultat ar suscita îngrijorări cu privire la capacitatea României de a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din UE din punct de vedere proporțional. PSD, care este în prezent cea mai mare formațiune din Parlament, a răsturnat guvernul de coaliție la începutul lunii mai. Săptămâna aceasta, social-democrații au declarat că nu mai exclud posibilitatea de a forma un guvern împreună cu AUR.
Mureșan a obținut sprijinul celor trei partide de centru-dreapta din fosta coaliție pro-europeană, care au exclus, în mare parte, posibilitatea de a forma un nou guvern cu forțele de stânga. Conform legislației române, dacă două propuneri de numire în funcția de prim-ministru nu obțin votul de încredere, președintele poate dizolva Parlamentul și poate convoca alegeri anticipate. Totuși, Dan a afirmat că aceasta ar fi ultima sa opțiune.
Analiștii se așteaptă ca acesta să facă noi încercări de a desemna un prim-ministru. „Dacă toate celelalte soluții eșuează, ultima opțiune ar fi formarea, până la sfârșitul anului, a unui guvern de tehnocrați, care nu va putea face prea multe fără o majoritate parlamentară”, a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai.
Leul românesc a rămas stabil față de euro miercuri, pe fondul anticipării rezultatului votului, de
