Războiul nuclear și abuzul de AI, riscuri pentru supraviețuirea omenirii până în 2100
Conform unei evaluări recente a riscurilor globale, specia umană ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza utilizării rău intenționate a inteligenței artificiale sau a unui conflict nuclear.
Acești factori se află pe primul loc într-un top al celor 17 amenințări majore la adresa sănătății umane pentru următorii 75 de ani, care include, de asemenea, reducerile cheltuielilor pentru ajutoare din partea țărilor bogate, criza climatică și malnutriția infantilă, relatează The Guardian.
Experții din cadrul Comisiei The Lancet privind amenințările globale la sănătate din secolul XXI au subliniat că aceste pericole interacționează între ele, ceea ce impune o abordare integrată. Totodată, au menționat că există „o cale realistă de acțiune” pentru fiecare dintre aceste amenințări.
„Deciziile luate astăzi de lideri vor influența starea de sănătate și bunăstarea generației viitoare”, a declarat prof. Christopher Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Metrici și Evaluare în Sănătate de la Universitatea din Washington.
Comisia a estimat câți ani de viață în stare bună de sănătate ar putea fi pierduți din cauza bolilor, dizabilităților sau deceselor premature cauzate de fiecare factor de risc, folosind măsura cunoscută sub denumirea de „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate” (DALY).
„Utilizarea rău intenționată a AI, inclusiv sub forma armelor biologice, precum și un conflict nuclear urmat de o foamete nucleară prezintă riscuri de extincție în următorii 75 de ani”, se arată în raport. Deși probabilitatea acestor evenimente rămâne scăzută, ele ar putea duce la dispariția umanității prin blocarea luminii solare, ceea ce ar provoca foamete, sau prin intermediul armelor biologice create de AI.
Un editorial din The Lancet, publicat împreună cu raportul, avertiza: „Amploarea dezastrului, în cazul în care aceste scenarii s-ar concretiza, ar provoca o apocalipsă pentru umanitate”.
Printre alte riscuri care ar putea genera peste 1 miliard de DALY-uri cumulate și sunt considerate „amenințări catastrofale majore” se numără poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, malnutriția infantilă și schimbările climatice, precum și conflictele convenționale, reducerea ajutoarelor externe, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul scăzut de educație, pandemiile de origine naturală, obezitatea, sănătatea mintală precară, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.
Pentru a fi incluse pe listă, amenințările trebuiau să fie capabile nu doar să cauzeze un număr mare de ani de viață sănătoși pierduți, ci și să aibă soluții potențiale. Ibrahim Abubakar, membru al comisiei, a declarat: „Nu pornim de la perspectiva de genul «uite, vrem să vă speriem – avem X amenințări cu care se confruntă umanitatea»”.
El a continuat: „Pornim de la premisa că, dacă sunteți astăzi un factor de decizie, fie la nivel multilateral global, fie la nivel național, acestea sunt amenințările potențiale cu care v-ați putea confrunta, iar aceasta este amploarea prin care, dacă acționați, puteți face cu adevărat o diferență”.
Măsurile menite să limiteze încălzirea globală la aproximativ 1,8 °C ar putea preveni pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, conform raportului, care a simulat cele mai optimiste și pesimiste scenarii pentru fiecare amenințare.
În regiunile cu venituri mai ridicate, bolile netransmisibile, precum obezitatea și problemele de sănătate mintală, constituie principalele amenințări, în timp ce în regiunile cu venituri mai scăzute, scăderea stării de sănătate este determinată de factori precum nivelul scăzut de educație.
Multe dintre țările donatoare majore, inclusiv SUA și Regatul Unit, au redus semnificativ cheltuielile destinate ajutoarelor în ultimul an. Comisia a constatat că o prăbușire sau o reducere drastică a ajutoarelor internaționale în domeniul sănătății ar putea genera până la 1,5 miliarde de DALY până în 2100, aproape 70% dintre acestea fiind înregistrate în Africa Subsahariană. Această regiune este, de asemenea, cea mai afectată de malnutriția infantilă.
Comisia, formată din 35 de experți, va prezenta concluziile sale duminică în cadrul Summitului Mondial al Sănătății de la Berlin, Germania. Evaluarea lor va fi actualizată anual pentru a reevalua cele 17 amenințări identificate, având în vedere datele noi și eventualele pericole emergente.
Autorii au îndemnat liderii să abordeze aceste riscuri înainte ca acestea să devină crize, inclusiv prin investiții în inovații tehnologice și consolidarea sistemelor de sănătate. „Am demarat acest proces acum trei ani, considerând că existau trei amenințări majore: conflictele, schimbările climatice și pandemiile”, a afirmat Murray. „Există un număr mult mai mare de amenințări de care trebuie să ne facem griji, iar guvernele trebuie neapărat să aloce fonduri și personal pentru anticiparea, prevenirea și pregătirea în fața acestui set mai divers de amenințări”.
