Programul Geologic Național are, după opt ani, norme de aplicare pentru cercetarea resurselor

Guvernul a adoptat norme de aplicare pentru Programul Geologic Național, după o așteptare de opt ani

Guvernul a aprobat vineri normele necesare pentru aplicarea Programului Geologic Național, prevăzut printr-o lege adoptată în 2018, dar care nu a putut fi pus în practică până acum.

Programul va permite cercetarea resurselor minerale ale României, inclusiv a materiilor prime critice, a apelor minerale și geotermale și a resurselor care ar putea fi recuperate din iazurile de decantare și haldele de steril.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a afirmat că programul a rămas timp de opt ani „doar pe hârtie”, deoarece nu fusese finalizat mecanismul necesar pentru aplicarea legii. „Vorbim despre Programul Geologic Național, prin care România ar trebui să cerceteze și să evalueze resursele minerale pe care le are. Este un program important pentru viitorul industriei noastre, blocat până acum din lipsa normelor metodologice. Astăzi, Guvernul tocmai a aprobat aceste norme: astfel deblocăm programul și putem trece, în sfârșit, la aplicarea lui”, a scris vineri ministrul Economiei pe Facebook.

Hotărârea adoptată stabilește etapele de implementare a Programului Geologic Național și permite întocmirea anuală a unei liste cu obiectivele geologice prioritare. Acestea vor fi stabilite în funcție de necesitatea menținerii potențialului de resurse minerale al țării, de strategiile naționale de dezvoltare și de angajamentele economice, comerciale și de securitate asumate de România.

Publicitate

Programul va acoperi resursele minerale neregenerabile, inclusiv materiile prime critice cuprinse în lista stabilită prin Regulamentul european 2024/1252. Materiile prime critice sunt resurse importante pentru economie, dar în cazul cărora există riscuri privind aprovizionarea. Ele sunt folosite în domenii precum industria de apărare, energia, producția de baterii și dezvoltarea noilor tehnologii.

„România are nevoie să știe mai bine ce resurse are, unde se află și cum pot fi valorificate economic. Nu putem vorbi serios despre dezvoltarea industriei, despre investiții sau despre reducerea dependenței de importuri dacă lucrăm în continuare cu date geologice vechi de zeci de ani”, a explicat Irineu Darău.

Programul va actualiza informațiile despre resursele minerale ale țării și va evalua potențialul României în privința materiilor prime critice și strategice. Datele obținute ar urma să le ofere investitorilor o imagine mai clară și să sprijine integrarea României în lanțurile europene de aprovizionare.

Programul va include și cercetarea unor resurse considerate regenerabile, precum apele minerale naturale carbogazoase și plate, apele minerale terapeutice și apele geotermale. Potrivit Guvernului, relansarea cercetării resurselor minerale neenergetice este importantă atât pentru obiectivele economice ale României, cât și pentru tranziția către tehnologii verzi și pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.

O altă componentă a programului privește resursele minerale secundare depozitate în iazuri de decantare și halde de steril. Aceste depozite, rezultate în urma activităților miniere, ar putea conține metale prețioase, materii prime critice și alte metale utile care pot fi recuperate și valorificate industrial. Programul va permite auditarea acestor resurse pentru a stabili ce cantități există și dacă recuperarea lor este posibilă din punct de vedere economic. „Putem să cercetăm inclusiv iazurile de decantare și haldele de steril, unde pot exista resurse valoroase care până acum au fost tratate doar ca deșeuri”, a mai scris ministrul Economiei.

Valorificarea acestor depozite ar putea crește gradul de utilizare a materiilor prime secundare și ar putea reduce, în anumite domenii, dependența de resursele aduse din import.

Ministerul Economiei avea prevăzută o finanțare anuală de cinci milioane de lei pentru Programul Geologic Național, însă banii nu puteau fi utilizați efectiv în lipsa normelor metodologice, potrivit ministrului. Următorii pași sunt stabilirea obiectivelor prioritare de cercetare, alocarea finanțării și selectarea entităților specializate care vor realiza lucrările. Proiectele vor fi atribuite prin proceduri competitive, deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu legislația achizițiilor publice.

Ministrul Economiei a subliniat că aprobarea normelor nu înseamnă că România va începe imediat exploatarea unor zăcăminte noi. „Încă nu înseamnă că de mâine începem să exploatăm noi zăcăminte, ci doar că facem primul pas necesar: aflăm, pe baza unor cercetări actuale, ce potențial avem și unde merită să investim”, a transmis acesta.