Parchetul General nu identifică disfuncționalități sistemice în activitatea Ministerului Public

Parchetul General nu identifică disfuncționalități sistemice în activitatea Ministerului Public

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a reacționat sâmbătă, în urma raportului Comisiei Europene privind statul de drept în România, considerând documentul drept „un reper important pentru o dezbatere publică bazată pe date obiective și pe analiza funcționării instituțiilor.”

Instituția subliniază că „Raportul nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice ale activității Ministerului Public și nici concluzia că actualul cadru normativ privind organizarea autorității judecătorești ar fi generat, prin el însuși, regresul funcționării sistemului judiciar.” PÎCCJ anunță, sâmbătă, că a luat act de publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept – ediția 2026, inclusiv a capitolului dedicat României.

„Raportul oferă o evaluare amplă a evoluțiilor din domeniul justiției și formulează recomandări menite să contribuie la consolidarea statului de drept și la creșterea eficienței sistemului judiciar.” Ministerul Public apreciază că evaluarea Comisiei Europene reprezintă un reper important pentru o dezbatere publică bazată pe date obiective și pe analiza funcționării instituțiilor, în concordanță cu standardele europene privind statul de drept.

În același timp, Comisia Europeană formulează recomandări punctuale privind consolidarea unor mecanisme instituționale și eficientizarea activității judiciare, recomandări care trebuie analizate cu responsabilitate și în spiritul cooperării loiale între autoritățile publice, scrie în comunicatul publicat de Parchetul general.

Publicitate

În documentul citat se mai arată că Ministerul Public reafirmă că semnalarea disfuncționalităților și dezbaterea critică asupra funcționării justiției reprezintă componente esențiale ale unei societăți democratice, subliniind că acestea „trebuie să se întemeieze pe fapte verificate și pe evaluări obiective, evitând generalizările care pot afecta încrederea cetățenilor în autoritatea judecătorească și în instituțiile statului.”

În ceea ce privește activitatea parchetelor, Ministerul Public își reafirmă angajamentul de a exercita atribuțiile constituționale și legale cu independență, imparțialitate și profesionalism, în vederea apărării ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale și a intereselor generale ale societății. Combaterea corupției, a criminalității organizate, a traficului de persoane, a criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice rămâne o prioritate constantă a Ministerului Public.

În același timp, instituția va continua demersurile pentru consolidarea capacității operaționale a parchetelor, dezvoltarea specializării procurorilor, digitalizarea activității și reducerea duratei procedurilor judiciare, în limitele competențelor sale legale. Ministerul Public pune accent pe combaterea corupției, dând asigurări că va continua „să acționeze cu fermitate, în conformitate cu legea, indiferent de calitatea persoanelor cercetate, cu respectarea principiilor legalității, imparțialității și prezumției de nevinovăție.”

Instituția atrage atenția că asigurarea unor resurse umane și materiale adecvate și un cadru legislativ stabil reprezintă condiții esențiale pentru funcționarea eficientă a parchetelor și pentru soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, cu respectarea deplină a drepturilor și garanțiilor procesuale ale tuturor participanților la procesul penal.

În ceea ce privește recomandările formulate de Comisia Europeană privind consolidarea garanțiilor referitoare la independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor, inclusiv a faptelor de corupție săvârșite în cadrul sistemului judiciar, PÎCCJ anunță că aceste recomandări vor fi analizate „cu deplină deschidere, împreună cu celelalte autorități competente, în vederea identificării celor mai bune soluții legislative și instituționale, cu respectarea competențelor constituționale ale fiecărei autorități.”

„Totodată, Ministerul Public apreciază că orice proces de reformă privind organizarea și funcționarea autorității judecătorești trebuie să se desfășoare în cadrul unui dialog instituțional autentic, bazat pe consultarea efectivă a tuturor autorităților judiciare implicate și pe respectarea principiilor independenței justiției și loialității constituționale,” mai scrie în comunicatul PÎCCJ.