Discuțiile de la Abu Dhabi readuc în prim-plan cererile Rusiei privind Ucraina și NATO
Negocierile mediate de SUA între Kiev și Moscova au început marți la Abu Dhabi, în timp ce președintele Trump pare mai conciliant față de ambițiile președintelui Putin privind Ucraina și NATO. Îngrijorarea este că discuțiile ar putea aborda și arhitectura de securitate europeană fără participarea oficialilor europeni.
Negocieri fără oficiali europeni
Înaintea invaziei ruse în Ucraina, în 2022, administrația Biden a respins categoric solicitarea Moscovei de retragere a forțelor NATO de pe flancul estic al alianței. Aproape cinci ani mai târziu, Trump pare să fie mult mai conciliant față de ambițiile lui Putin, potrivit unei analize publicate de The Times după prima zi a negocierilor.
La începutul discuțiilor de marți, Jared Kushner, ginerele lui Trump, le-a spus delegaților că președintele este hotărât să realizeze „un nou cadru și o nouă înțelegere” pentru a asigura „decenii, dacă nu chiar secole, de pace”. Negociatorii ruși și ucraineni au stat față în față, cu Kushner și Steve Witkoff, trimisul special al SUA, la capul mesei.
Oficialii europeni nu au fost prezenți la discuțiile principale. Înaintea acestora, a avut loc o întâlnire între oficialii ucraineni și cei europeni.
La începutul întâlnirii, Kushner a spus despre Trump: „El ne-a cerut cu adevărat să depunem eforturi suplimentare pentru a găsi o soluție care, sperăm, să pună capăt războiului, dar care, totodată, să lase ambele părți într-o poziție mult mai puternică pentru a începe să valorifice întregul potențial pe care aceste două țări extraordinare îl pot atinge.”
Acestea sunt primele negocieri care au loc din februarie. Mulți din Washington consideră că înfrângerea zdrobitoare suferită de Trump la alegerile de la jumătatea mandatului a conferit un sentiment de urgență procesului de încheiere a războiului, care se află în al cincilea an.
„Va exista un acord”, a declarat Trump săptămâna trecută. „Acesta va implica mai mult decât Ucraina, și aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă. Va fi un acord mare și frumos, iar toată lumea va fi încântată.”
Președintele SUA a mai declarat într-un interviu difuzat luni în cadrul emisiunii „60 Minutes” de la CBS că Ucraina „va avea o formă puțin diferită” după război. El l-a acuzat pe președintele Zelenski că a dat dovadă de „lipsă de respect” față de Putin, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de critici la adresa liderului ucrainean.
Joi, la Casa Albă, Trump a discutat cu Kirill Dmitriev, un emisar al Kremlinului cunoscut drept „consilierul lui Putin în chestiuni legate de Trump”, dar nu a purtat discuții cu oficialii ucraineni care se aflau, de asemenea, la Casa Albă pentru o întâlnire cu Melania Trump, prima-doamnă a SUA.
Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, și Witkoff au elaborat anul trecut un plan de pace în 28 de puncte care solicita Ucrainei să cedeze teritorii Moscovei și să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO. Planul prevedea, de asemenea, ca Statele Unite să medieze discuțiile dintre NATO și Rusia privind securitatea globală.
Kushner a declarat săptămâna trecută că întâlnirea de la Abu Dhabi, de marți și miercuri, se va concentra pe „garanții de securitate pentru Ucraina și o arhitectură de securitate europeană mai amplă”.
Deși Kushner a mai afirmat că NATO va rămâne un element central al apărării colective a Europei și că orice acord va respecta „suveranitatea, integritatea teritorială și autonomia decizională” a Ucrainei, aceste declarații au stârnit îngrijorare la Kiev și în rândul aliaților săi europeni.
Îngrijorări privind securitatea Europei
„Este periculos pentru noi toți; cu toții trăim în Europa. Nu vrem o a doua Ialta”, a declarat președintele Zelenski pentru CNN, referindu-se la întâlnirea dintre liderii americani, britanici și sovietici din 1945, care a dus la împărțirea Europei în sfere de influență.
Oficialii europeni sunt la fel de îngrijorați de perspectiva ca administrația Trump să-l ajute pe Putin în eforturile sale de a readuce țările din Europa de Est în sfera de influență a Moscovei. „Este foarte clar că Europa nu are nevoie de o nouă arhitectură de securitate, așa cum încearcă Rusia să ne facă să credem, ci pur și simplu de restabilirea arhitecturii de securitate existente”, a declarat luni Johann Wadephul, ministrul german de externe.
„Aceasta pare a fi o oportunitate pentru Kremlin de a încerca să obțină tot ceea ce își dorea în 2021”, a afirmat un diplomat european cu experiență. „Este foarte, foarte periculos pentru noi ca ei să negocieze arhitectura noastră de securitate fără a ne consulta.”
Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a afirmat că „problema este că avem deja o arhitectură europeană de securitate în vigoare cu care Rusia a fost de acord”, citând Memorandumul de la Budapesta din 1994, când Moscova s-a angajat să respecte suveranitatea Ucrainei în schimbul renunțării de către Kiev la arsenalul său nuclear din era sovietică.
Cererile inițiale ale Kremlinului față de NATO au fost formulate în decembrie 2021, cu două luni înainte ca Rusia să intre în război în Ucraina. Acestea prevedeau retragerea forțelor NATO din țări precum Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania –, care au aderat la alianță după 1997, o măsură care le-ar fi lăsat mai expuse unui atac rus. Moscova a solicitat, de asemenea, dreptul de veto asupra aderării Ucrainei la NATO.
John Lough, analist la centrul de studii New Eurasian Strategies Centre din Londra, care a fost primul trimis al NATO la Moscova, a afirmat că perspectiva ca Statele Unite și Rusia să poată ajunge la un acord privind securitatea europeană care să intre în vigoare înainte ca Trump să părăsească funcția este extrem de improbabilă.
„Acceptând cererea lui Putin privind un nou acord de securitate european ca condiție prealabilă pentru pace, Trump face exact ceea ce dorește Kremlinul. [Dar] elaborarea oricărui tip de acorduri de securitate obligatorii pe termen lung va dura ani de zile. Probabil că cel mai bun lucru pe care îl poate obține Putin este un angajament din partea Washingtonului de a reduce efectivele sale staționate în Europa”, a spus el.
Războiul și poziția Kievului
Rusia bombardează infrastructura civilă din toată Ucraina înainte de venirea iernii, în încercarea de a forța Kievul să capituleze. Atacurile au provocat întreruperi frecvente ale alimentării cu energie electrică și ale aprovizionării cu apă.
„Inamicul cunoaște foarte bine sistemul nostru și știe cum să provoace o pană de curent”, a declarat Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean de externe, pentru The Times, la Kiev. Ucraina a rămas fără rachete de interceptare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot fabricate în SUA, singura sa apărare efic
