Ministrul israelian Itamar Ben-Gvir susține uciderea a „30-40” de persoane în Gaza pe noapte
Ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a declarat public că ar trebui ucise „30-40” de persoane în Gaza în fiecare noapte, comentarii care au fost difuzate duminică și preluate rapid de mass-media palestiniană, conform AP.
Ben-Gvir a făcut aceste afirmații în cadrul unui podcast, discutând cu un fost ostatic din Gaza, Rom Braslavski. Cei doi au abordat redresarea Israelului după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, moment în care Ben-Gvir a criticat reducerea recentă a atacurilor israeliene asupra Gazei. „Nu e niciun secret, nu sunt de acord cu prim-ministrul”, a afirmat el. „Consider că în Gaza ar trebui efectuate asasinate țintite, eliminând între 30 și 40 de persoane în fiecare noapte. Nu doar pe cei care reprezintă o amenințare imediată — acolo se află oameni care nu merită să trăiască. Nu ar trebui să trăiască. Nici măcar nu sunt oameni.”
Anterior, declarații similare ale lui Ben-Gvir și ale altor oficiali israelieni au fost condamnate pe scară largă. Acestea au fost prezentate Curții Internaționale de Justiție a ONU ca dovezi ale intenției de genocid, deși Israelul neagă că ar fi comis un genocid în Gaza. Presa din Israel a raportat foarte puțin despre aceste declarații, evidențiind cum ideologii anterior marginale, precum cea a lui Ben-Gvir, câștigă teren înaintea alegerilor israeliene din 27 octombrie.
Ben-Gvir a câștigat popularitate printre israelieni după atacul Hamas din 2023, care a dus la moartea a aproximativ 1.200 de persoane și la luarea a 251 de ostatici. Multe dintre victime au raportat suferințe severe, inclusiv foame, abuzuri fizice și psihologice, precum și abuzuri sexuale.
Deși nu deține autoritate asupra armatei, Ben-Gvir conduce forțele de poliție și închisorile din Israel. El are control substanțial asupra unor componente-cheie ale aparatului de securitate al țării, inclusiv asupra închisorilor unde sunt închiși mii de palestinieni din Gaza și Cisiordania. A mai afirmat anterior că a redus rațiile alimentare pentru deținuții palestinieni, iar Curtea Supremă a Israelului a stabilit că serviciul penitenciar condus de Ben-Gvir îi privează pe palestinieni de o dietă minimă de subzistență.
Până de curând, Israelul a desfășurat atacuri aproape zilnice asupra Fâșiei Gaza, care au dus la moartea a peste 1.250 de persoane de la intrarea în vigoare a acordului de armistițiu din octombrie, conform Ministerului Sănătății din Gaza. Armata israeliană, care susține că atacurile au vizat militanții Hamas, a început să-și reducă intensitatea acestor atacuri, într-o concesie discretă făcută președintelui american Donald Trump, după ce Netanyahu a respins ultima încercare a președintelui de a avansa procesul de armistițiu.
Presa israeliană a raportat recent că autoritatea de a efectua atacuri a fost limitată la șeful de stat major al armatei, ceea ce a provocat furia parlamentarilor de dreapta, inclusiv a lui Ben-Gvir. Acesta a pledat pentru emigrarea în masă a palestinienilor din Gaza, o propunere care, conform juriștilor internaționali, ar putea constitui o epurare etnică, și pentru repopularea Gazei de către Israel. „Consider că întreaga Fâșie Gaza ne aparține”, a declarat el în interviu. „Așezări nu doar în Gush Katif, ci în toată Fâșia Gaza, încurajând cât mai multă emigrare posibilă, trimițându-i în țările lor, iar pentru teroriști, nicio emigrare, nimic, doar să-i ucidem unul câte unul.”
Propunerea recentă a lui Trump prevede ca Hamas să renunțe treptat la armele sale, în timp ce forțele israeliene își opresc atacurile și încep retragerea din Fâșia Gaza. Hamas a acceptat acordul, dar a condiționat predarea armelor sale cele mai grele de crearea unui stat palestinian, lucru pe care actualul guvern al Israelului și majoritatea clasei sale politice îl resping categoric. Netanyahu a afirmat că Israelul nu se va retrage din niciuna dintre pozițiile sale din Gaza până când Hamas nu va fi complet dezarmat, lăsând în suspans alte elemente ale armistițiului, inclusiv desfășurarea forțelor internaționale și orice reconstrucție a teritoriului devastat.
