Kievul propune amplasarea unei statui a unui șef cazac în locul lui Lenin

Kievul propune amplasarea unei statui a unui șef cazac în locul lui Lenin

La mai bine de un deceniu de la dărâmarea statuii lui Lenin în timpul revoluției Maidan, Ucraina ar putea schimba simbolul din centrul Kievului.

Președintele Volodimir Zelenski a propus amplasarea unei statui a lui Ivan Mazepa, liderul cazac care s-a opus Moscovei, pe soclul rămas gol din 2013. Această inițiativă a relansat dezbaterea despre identitatea națională a Ucrainei și desprinderea de moștenirea sovietică.

Soclul de la capătul bulevardului Taras Șevcenko din Kiev a fost lăsat gol din 2013, având acum graffiti și vopsea albă, marcând locul unde se afla odinioară statuia lui Vladimir Lenin. Monumentul a fost distrus de protestatari în timpul Revoluției Demnității, un simbol al dominației sovietice.

În iunie, Zelenski a avansat propunerea de a-l înlocui pe Lenin cu Mazepa, hatmanul cazac care a luptat pentru independența Ucrainei. „Sunt convins că acolo unde a căzut Lenin, Mazepa va rămâne de neclintit”, a afirmat Zelenski, într-un discurs susținut lângă bustul lui Mazepa de la Lavra Pecerska, afectată de bombardamentele rusești.

Publicitate

Propunerea a generat o discuție amplă despre modul în care monumentele influențează memoria colectivă și identitatea națională. După proclamarea independenței în 1991, Ucraina a început să elimine monumentele sovietice și să redenumească străzi, un proces de decomunizare care s-a accelerat după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și după declanșarea războiului din Donbas.

Nataliia Kryvda, profesoară de istoria culturii la Universitatea Națională „Taras Șevcenko” din Kiev, consideră că Ucraina se află într-o etapă crucială de decolonizare. „URSS a absorbit culturile naționale. A încercat să creeze o singură națiune formată din cetățeni sovietici. Astăzi, Rusia privește Ucraina și spune că suntem un singur popor. Nu este adevărat. Avem propria noastră mentalitate, propriul destin istoric, propriile credințe și propriile vise. Identitatea noastră este un proces dinamic”, a declarat ea.

Profesoara susține ideea ridicării unei statui dedicate lui Mazepa, dar subliniază că acesta nu trebuie idealizat. „A fost o personalitate contradictorie, nu un erou ideal. A fost într-adevăr un prieten și un partener politic al Rusiei, până în momentul în care și-a schimbat dramatic viața și istoria”, a adăugat ea.

În calitate de hatman al Ucrainei cazace, Ivan Mazepa a încercat să mențină un echilibru între influența Moscovei și cea a Varșoviei. În 1708, după ce țarul Petru cel Mare a refuzat să apere teritoriul ucrainean în fața invaziei suedeze, Mazepa a rupt alianța cu Rusia și s-a aliat cu regele Carol al XII-lea al Suediei. Această decizie a dus la o înfrângere militară, iar în perioada sovietică, numele său a fost asociat cu „trădarea”, termenul „mazepiști” fiind folosit pentru a-i discredita pe patrioții ucraineni.

Kryvda consideră că această interpretare este nedreaptă: „Mazepa a fost arhitectul Ucrainei europene.” De asemenea, Zelenski afirmă că imaginea lui Mazepa a fost denaturată de propaganda rusă, care l-a prezentat ca pe un trădător pentru a determina ucrainenii să-și evalueze propria istorie prin ochii altora.

Alim Aliev, scriitor și activist tătar din Crimeea, consideră că Ucraina își recuperează memoria istorică. El menționează exemplul poetului și disidentului Vasîl Stus, a cărui imagine va apărea pe noua bancnotă de 2.000 de grivne. Stus, simbol al renașterii naționale ucrainene, a murit într-un lagăr sovietic în 1985.

Aliev susține că îndepărtarea statuilor dedicate lui Aleksandr Pușkin este justă, având în vedere viziunea sa imperialistă asupra Crimeii. „El îi prezenta pe tătarii din Crimeea ca pe personaje exotice și ne descria dintr-o perspectivă colonialistă”, a declarat el.

Ridicarea unei statui dedicate lui Mazepa nu este controversată, în opinia sa. „Ne revendicăm propriile voci și propriile nume”, a subliniat el. Procesul de redefinire a spațiului public nu se limitează doar la monumentele sovietice. Recent, autoritățile din Kiev au îndepărtat și monumentul dedicat scriitorului Mihail Bulgakov, amplasat din 2007 în fața casei în care a locuit.

Liudmyla Habianuri, directoarea muzeului Bulgakov, a afirmat că nu s-a opus deciziei și recunoaște că autorul romanului „Garda Albă” a avut o perspectivă critică asupra mișcării naționaliste ucrainene. Totuși, ea subliniază că opera sa trebuie privită în contextul epocii: „Bulgakov a fost un martor al timpului său. Și un satirist. Nu-i plăcea nimeni. Asta îi includea atât pe comuniști, cât și pe preoți.”

Habianuri consideră că războiul a schimbat profund felul în care ucrainenii își percep identitatea. „Războiul i-a făcut pe oameni să se întrebe: «Cine sunt eu?»”, a spus ea, adăugând că dacă cineva se identifică ca ucrainean, atunci trebuie să devină ucrainean cât mai repede posibil.

În opinia sa, în această perioadă totul este redus la o alegere simplă: „În acest moment există un tabel cu doar două coloane: plus sau minus. Ca rus, care nu a scris din perspectiva apărătorilor Ucrainei, Bulgakov nu poate primi un semn plus.”

Totuși, Habianuri ridică unele semne de întrebare cu privire la amplasarea unei statui dedicate lui Mazepa pe fostul soclu al lui Lenin. „Înțeleg că este o lovitură rapidă la adresa Rusiei. Dar nu este locul potrivit pentru un erou. Germanii au spânzurat oameni acolo în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.”

Între timp, bustul lui Ivan Mazepa de la Lavra Pecerska atrage deja vizitatori. Hatmanul este comemorat și pentru contribuțiile sale la restaurarea catedralei în stil baroc, finanțând lucrările de renovare în timpul său. Olena Polishchuk, o ucraineancă stabilită în Marea Britanie după invazia rusă din 2022, consideră că ridicarea unui monument dedicat lui Mazepa este firească: „Este un om faimos. Mă bucur că i se aduce un omagiu. El reprezintă o parte importantă a istoriei noastre.”