Islanda își caută noi parteneriate pentru securitate după respingerea negocierilor cu UE
Islanda trebuie să găsească noi modalităţi de a-şi consolida securitatea după ce alegătorii au respins reluarea negocierilor de aderare la UE, a declarat luni pentru Reuters ministrul de externe al ţării, Thorgerdur Gunnarsdottir.
Ministrul a menţionat că printre acestea se numără căutarea cooperării bilaterale şi aprofundarea relaţiilor cu blocul comunitar. Declaraţiile au fost făcute după ce, sâmbătă, islandezii au votat împotriva iniţiativei guvernului de a redeschide negocierile de aderare la UE.
Prin respingerea negocierilor de aderare la UE, alegătorii au ignorat recomandările guvernului, care a subliniat că aderarea la UE ar putea consolida securitatea ţării. „UE rămâne un partener foarte important pentru Islanda şi trebuie să ne consolidăm şi mai mult cooperarea. Vom analiza acordurile bilaterale; avem deja astfel de acorduri cu Finlanda şi Norvegia”, a spus ea, menţionând totodată Japonia şi Canada ca parteneri importanţi.
Islanda, o insulă arctică cu 400.000 de locuitori, este membră a NATO, dar nu dispune de o armată permanentă proprie. Apărarea sa se bazează pe un acord bilateral de apărare cu Statele Unite din 1951 şi pe calitatea de membru al NATO. La referendumul de sâmbătă, 52,8% dintre voturile exprimate au fost împotriva propunerii guvernului de a purta negocieri cu Bruxelles, 47,2% au fost în favoarea acesteia, iar 82,5% dintre alegătorii cu drept de vot au participat la scrutin.
Islanda face parte din Spaţiul Economic European (SEE) din 1994, un acord cu UE care îi acordă Islandei acces la piaţa unică a UE, fără însă a fi membru cu drepturi depline. „Va trebui să consolidăm cooperarea în cadrul SEE. Un rezultat foarte pozitiv al referendumului este faptul că toate partidele islandeze sunt acum unite în sprijinul acordului SEE”, a afirmat şefa diplomaţiei de la Reykjavik.
