Fitch va anunța vineri dacă va retrograda ratingul României la categoria junk
Agenţia Fitch urmează să anunţe, vineri noaptea, dacă va retrograda ratingul României la categoria junk, „o decizie pe muchie de cuţit având în vedere criza politică”, a transmis miercuri consultantul financiar, Adrian Negrescu.
În opinia sa, Fitch are câteva variante pe masă. „Vineri va fi o zi decisivă pentru România. Agenţia Fitch urmează să anunţe dacă coboară ratingul României la categoria junk. E o decizie pe muchie de cuţit, în ultima perioadă şansele de retrogradare crescând pe măsură ce criza politică s-a adâncit.”
Până acum o lună, experţii străini priveau criza politică de la Bucureşti ca pe o „ploaie de vară”, o criză soft pe care o evaluau cu un risc mediu, convinşi fiind că politicienii vor rezolva rapid problema. Timpul a trecut şi, din păcate, indecizia de pe scena politică s-a accentuat, iar temerile experţilor au crescut, mai cu seamă că ideea alegerilor anticipate a trecut în prim-plan.
Negrescu explică faptul că, pentru experţii din agenţiile de rating, indecizia politică prelungită şi disoluţia autorităţii guvernamentale reprezintă un risc de deraiere de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar. Deşi execuţia bugetară pe primul semestru arată o îmbunătăţire reală, deficitul scăzând la 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, faţă de 69,8 miliarde de lei şi 3,64% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut, agenţiile de rating se întreabă, în esenţă, dacă traiectoria pozitivă va putea fi menţinută şi în a doua parte a anului.
„Să nu uităm că România a funcţionat aproape tot primul trimestru fără buget aprobat. Inflaţia a fost mai mare decât cea prevăzută în buget, iar cheltuielile de capital finanţate naţional au fost reduse, ceea ce a influenţat în sens pozitiv deficitul, dar a slăbit calitatea creşterii.”
Un mare semn de întrebare îl reprezintă datoria publică. Planul fiscal pe şapte ani, agreat la nivel european, prevedea datoria generală a administraţiei publice la 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 şi 60,6% în 2027. Ultima traiectorie a Comisiei Europene arată 59,3%, 61,6% şi 63,4%. Diferenţa persistentă de aproximativ 3 puncte procentuale din PIB afectează percepţia agenţiilor de rating legată de stabilizarea datoriei pe termen mediu.
Negrescu subliniază că legea unitară a salarizării din sectorul public, în forma discutată, ar putea genera un plus de aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuieli începând cu 2027, adică circa 0,6% din PIB. Această creştere trebuie finanţată fie prin taxe mai mari, fie prin tăieri în alte zone, fie prin împrumuturi suplimentare, iar nicio variantă nu este neutră pentru rating.
„Dacă se va ceda la presiunea sindicală, se poate ajunge la un plus de 20 de miliarde de lei la factura salariilor bugetare, ceea ce riscă să facă ţinta de deficit din 2027 aproape imposibil de atins.” Negrescu precizează că Fitch, Moody’s şi S&P privesc cu atenţie şi îngrijorare la acest potenţial derapaj financiar, la fel cum percep şi discuţiile asumate de o serie de partide politice care cer, sus şi tare, reducerea taxelor.
În opinia lui Negrescu, Fitch are câteva variante pe masă, respectiv menţinerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, menţinerea plus plasarea pe Rating Watch Negative, retrogradarea la BB+ cu perspectivă stabilă şi retrogradarea cu perspectivă negativă. De asemenea, agenţia de evaluare financiară poate amâna o decizie negativă invocând îmbunătăţirea din primul semestru şi calmul de pe pieţe.
O eventuală retrogradare la junk nu ar scoate automat România din toţi indicii investment-grade, însă ar creşte riscul ca S&P sau Moody’s să ia decizii similare. Iar pentru România asta ar însemna o criză majoră cu potenţial de tsunami economic. Decizia Fitch va fi publicată pe 31 iulie. Dincolo de anunţul în sine, mesajul agenţiei de rating legat de stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării după 2026 şi capacitatea politică vor conta mai mult decât simpla treaptă de rating.
Toate cele trei mari agenţii de rating (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii).
