Economiștii prevăd o depreciere a leului și un euro la 5,50 lei în 2027
Leul ar putea continua să se deprecieze în raport cu euro în 2027, în timp ce economia României ar urma să aibă o creștere modestă, conform estimărilor economiștilor.
Una dintre prognoze sugerează un curs de 5,50 lei pentru un euro la sfârșitul anului 2027, cu un avans economic anticipat între 0 și 0,5%. Cristian Păun avertizează că presiunea asupra monedei naționale va persista din cauza inflației ridicate, a deficitului comercial și bugetar mare și a creșterii economice slabe.
O revenire a euro sub 5,30 lei este considerată improbabilă, iar estimările sugerează o depreciere a leului cu aproximativ 0,15 lei într-un singur an. Perspectiva economică nu este optimistă, cu o creștere estimată de unii specialiști mult sub prognozele oficiale.
„Noi estimăm undeva între 0 și 0,5%, versus consensul de 1,8-2,5%. Deci cum va fi? Similar cu, poate ușor mai bine decât a fost anul acesta. Anul acesta vedem că scenariul de bază deja devine o ușoară recesiune. Anul viitor poate intrăm într-o ușoară creștere. Măcar, dacă e cu plus, nu e cu minus,” a explicat un economist citat.
Evoluția cursului valutar și perspectivele economice se resimt direct asupra angajaților. Creșterile salariale ar putea rămâne modeste, deoarece inflația continuă să afecteze veniturile populației. „Probabil că și anul viitor va fi presiune pe puterea de cumpărare. Creșterile salariale probabil vor fi modeste și, în cel mai bun caz, vor acoperi doar inflația,” a declarat un analist.
În aceste condiții, chiar și atunci când salariile cresc, puterea de cumpărare a românilor ar putea să nu se îmbunătățească semnificativ, dacă prețurile continuă să avanseze într-un ritm similar sau mai rapid. Există însă și un element pozitiv: 2027 ar putea aduce o reducere a ratei dobânzii de politică monetară, în cazul în care inflația va continua să scadă.
Reprezentanții Băncii Naționale a României au afirmat că sunt pregătiți să reducă acest indicator-cheie atunci când condițiile economice vor permite. O eventuală reducere a dobânzilor ar putea facilita accesul la creditare și ar putea susține economia, însă efectele asupra cursului de schimb depind de evoluția altor indicatori economici.
Cristian Păun subliniază că perspectiva leului este strâns legată de situația finanțelor publice, de deficit, de creșterea economică și de evoluțiile politice. El a menționat anterior și posibilitatea ca euro să ajungă în zona de 6 lei, în cazul în care România ar pierde încrederea agențiilor de rating și ar fi clasificată ca „junk”, adică în zona investițiilor cu caracter speculativ.
„Da, pentru că acea previziune presupune degradarea completă a ratingului și intrarea României în junk. Deocamdată suntem păsuiți de agențiile de rating și amânăm această poveste pentru începutul anului viitor. Ea este tot timpul pe masa noastră și este foarte important ce se va întâmpla în perioada următoare pe tot ce înseamnă scenă politică, guvernare, deficit, buget și așa mai departe,” a explicat Păun.
Păun afirmă că România nu poate renunța la măsurile de austeritate și la atingerea țintelor de deficit, deoarece acestea sunt greu de conciliat în condițiile deficitului bugetar ridicat. „Nu prea sunt variante. Am văzut vehiculată ideea: domnule, să renunțăm la austeritate și să păstrăm țintele de deficit. Astea două n-au cum să fie compatibile, pentru că avem un deficit mult prea mare, ceea ce înseamnă că va trebui să continuăm ajustările pe partea de cheltuieli,” a declarat Păun.
El subliniază responsabilitatea politicienilor de a informa publicul despre situația financiară a țării și despre măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor. „Politicienii trebuie să spună tuturor lucrurile cum stau și trebuie să spună aceste lucruri pe față. Trebuie să le vedem în programul de guvernare și trebuie să vedem un guvern care să fie aliniat în spatele unui astfel de plan.”
Păun a avertizat că, fără aceste măsuri, situația financiară a României s-ar putea deteriora în continuare. „Dacă nu vedem lucrurile astea, situația financiară a României se va degrada și mai tare, pentru că, exact cum ați spus, economia nu crește.”
Păun a respins ideea unei aprecieri semnificative a leului în actualele condiții economice, explicând că valoarea unei monede este strâns legată de performanța economiei care o susține. „Nu se apreciază leul pentru că orice monedă este puternică atâta timp cât are în spate o economie puternică. Ori România, în momentul de față, pe lângă faptul că are o economie privată care abia se târăște, are și o supradimensionare a statului, mai ales pe zone ineficiente, zone care consumă resurse fără să ofere prea mult,” spune economistul.
Potrivit lui, mai multe elemente pun presiune asupra monedei naționale. „N-ai cum să ai o apreciere a leului cât timp ai inflație mai mare decât în zona euro, cât timp ai creșterea economică mult sub creșterea economică din zona euro. E a doua variabilă care contează în aprecierea unei monede, atâta timp cât tu ai dobânzi mai mari decât dobânzile din zona euro și, mai ales, atâta timp cât tu ai deficit comercial mult mai mare, adică imporți mai mult decât exporți.”
Aceste variabile influențează stabilitatea cursului de schimb și valoarea unei monede în raport cu alte monede. „Astea sunt patru-cinci cauze fundamentale care țin de stabilitatea cursului de schimb, de valoarea unei monede în raport cu alte monede. România nu bifează absolut nimic pe plus aici. Deci, cine se așteaptă că se va aprecia leul în timp nu prea are speranțe foarte mari sau n-ar trebui să aibă speranțe foarte mari, pentru că aceste variabile deocamdată trebuie corectate.”
Concluzia lui Păun este că, în actualele condiții, leul va rămâne o monedă slabă în raport cu euro. „Ca să poți să ai o monedă puternică, leul va rămâne slab ca monedă.”
Păun afirmă că o depreciere mai lentă a leului ar putea fi posibilă dacă România reușește să atragă mai mulți bani europeni, să obțină finanțare externă și să atragă investiții străine. „Sigur că poate că vom reuși să-l mai stabilizăm puțin, să mai încetinim din această depreciere, dacă și numai dacă intră bani europeni, dacă și numai dacă reușim să obținem finanțare externă pentru deficit și datoria publică pe care o rostogolim și dacă și numai dacă ne vor intra investiții străine care să mai corecteze și din producția internă, dar și din producția pentru exporturi.”
El subliniază că aceste obiective nu pot fi atinse rapid și depind de credibilitatea financiară a României. „Lucrurile astea sunt foarte complicate, sunt de durată. Depinde de credibilitatea României, care nu prea este reparată în momentul acesta.”
