Economiștii avertizează: datoria publică a României poate atinge 90% din PIB înainte de 2036

Economiștii avertizează: datoria publică a României poate atinge 90% din PIB înainte de 2036

Datoria publică a României ar urma să crească gradual în următorii ani, de la o pondere de 61,6% din PIB în 2026, până la circa 90% din PIB în 2036, potrivit Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat de Comisia Europeană.

La rândul lui, economistul Aurelian Dochia spune că atât timp cât România va continua să aibă probleme din punct de vedere al deficitului bugetar, este greu să fie redusă datoria publică. „Traiectoria aceasta este inevitabilă, nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil. Vedem cât de greu este să luptăm cu deficitul bugetar pe care îl avem în fiecare an. Mie mi se pare că ţinta de deficit pentru anul acesta de 6,2% din PIB este sub ameninţare, având în vedere toate frământările politice prin care trecem şi dificultatea cu care este pus în aplicare programul propus de premierul Ilie Bolojan de corecţie a deficitului bugetar.”

Negrescu atrage atenţia că, dacă România nu va avea venituri mai mari decât cheltuielile nici în următorii ani, va tot continua să se împrumute, cu toate consecinţele pe care le presupune aceasta. „România creşte pe datorie în momentul acesta. Din taxele şi impozitele pe care statul le adună de la populaţie şi de la companii, peste 90% din aceşti bani se duc pe cheltuielile sociale, adică pensii, salarii şi alte cheltuieli de acest tip, iar restul de 10% se duc pe dobânzile pe care statul le plăteşte la datoria publică”, a precizat Negrescu.

Dacă nu vom ieşi din această paradigmă a cheltuielor mai mari decât veniturile pe care le înregistrăm, în anii următori va trebui să ne împrumutăm din ce în ce mai mult, avertizează analistul, iar acest lucru va conduce datoria publică rapid spre nivelul prognozat de Comisia Europeană. În opinia lui Negrescu, există câteva soluţii care ar trebui avute în vedere pentru a ieşi din această situaţie. „În primul rând, trebuie să reduci cheltuielile publice şi să vezi de unde poţi tăia pentru a micşora în acest fel şi nivelul de împrumuturi pe care le face statul. Doi, este necesar să reduci evaziunea fiscală, în aşa fel încât să aduni mai mulţi bani la buget din taxe şi impozite. În al treilea rând, trebuie să extinzi baza de impozitare, ceea ce nu o poţi face decât prin măsuri de stimulare economică, să dai încredere investitorului să creeze locuri de muncă, să creeze lanţuri de business, plusvaloare în economie”, afirmă Negrescu.

Publicitate

Aurelian Dochia atrage atenţia că dobânzile la credite reprezintă 3% din PIB şi cresc în continuare. „Dobânzile la credite sunt deja 3% din PIB şi iarăşi nu fac decât să crească. Am avea poate o speranţă să se îmbunătăţească ratingul pe care îl avem şi să ne împrumutăm la dobânzi ceva mai bune, numai că această perspectivă nu e credibilă. Pe de o parte, pentru că, este puţin probabil ca deficitele noastre să scadă semnificativ în anii următori şi, pe de altă parte, cred că vom asista la o piaţă financiară naţională şi internaţională tot mai dificilă.”

Conform Raportului de convergenţă pentru 2026, datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, faţă de 54,8% în 2024 şi 59,3% în 2025, după care va tot creşte, până la 63,4% din PIB în 2027, pentru ca în 2036 să ajungă la 90% din PIB. Creşterea din ultimii ani, care va continua şi în perioada următoare, conform prognozelor CE, are loc pe fondul unui deficit primar ridicat şi al majorării plăţilor de dobânzi. „Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să se majoreze rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, se precizează în Raportul de Convergenţă pentru 2026, publicat recent de Comisia Europeană.

Deficitul bugetar după primele patru luni din 2026 s-a redus la mai mult de jumătate faţă de anul trecut, iar investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu peste 34%, rămânând principalul sprijin pentru economie, a anunţat recent Ministerul Finanţelor. Pentru 2026, obiectivul este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB.

Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 mld lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025. Datoria administraţiei publice era în februarie de 1.132 miliarde de lei, faţă de 1.126 miliarde de lei în ianuarie, ceea ce însemna 59,3% din PIB, faţă de 58,9% în luna anterioară.