Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu și acuzațiile procurorilor

Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu și acuzațiile procurorilor

Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurori, care susțin că scopul său, prin declarațiile publice din perioada 2020-2025, a fost acela de a „produce o schimbare de percepție” asupra curentului fascist și mișcării legionare.

Procurorii subliniază că ideile promovate de Georgescu includeau „posibilitatea utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”. Acest dosar vizează acuzațiile de propagandă legionară, iar următorul termen este programat pentru 28 aprilie, la Judecătoria Sectorului 1.

În documentele consultate de Digi24.ro, procurorii au adunat o serie de declarații publice făcute de Georgescu între 2020 și 2025, evidențiind elementele de propagandă legionară. Un discurs semnificativ este cel din octombrie 2021, susținut în Piața Universității, unde a reprodus atât cuvintele, cât și gesturile mareșalului Ion Antonescu dintr-o adunare legionară din 6 octombrie 1940.

În perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, Georgescu a fost acuzat că a făcut afirmații în interviuri și postări online, demonstrând o consecvență ideologică pro-legionară și legături în mediul neolegionar. Procurorii afirmă că scopul acestuia a fost „de a normaliza și revitaliza legionarismul”, cu referințe elogioase la figuri precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Mota.

Publicitate

Procurorii detaliază „particularitățile și modul de construcție a discursului” lui Georgescu, incluzând temele, tonul și gesturile care imită mesajele unor figuri marcante ale curentului legionar, având ca scop atragerea de adepți și simpatizanți.

Se mai subliniază că cercul personal al lui Georgescu include persoane cunoscute pentru preocupările lor antidemocratice, susținători ai ideologiilor fasciste și xenofobe. În acest context, procurorii menționează legătura cu Marian Motocu, un alt simpatizant legionar, care a fost, de asemenea, trimis în judecată pentru propagandă legionară și incitare la ură.

În cadrul perchezițiilor efectuate la Motocu, au fost descoperite dovezi, inclusiv un videoclip în care acesta apărea alături de Georgescu, dar și o înregistrare în care Georgescu îi comunica lui Motocu că „va avea locul lui” în planurile sale.

Procurorii au indicat că, la momentul începerii urmăririi penale, Motocu ar fi fost parte a unei organizații cu caracter fascist, care își propunea să coaguleze un nucleu de extremă dreaptă, având intenția de a comite violențe împotriva politicienilor și altor grupuri.

În rechizitoriu, procurorii afirmă că apropierea lui Georgescu de Motocu și Eugen Sechilă este crucială pentru a înțelege doctrina ideologică a lui Georgescu, conturând principiile și liniile de acțiune ale acestuia.

De asemenea, declarațiile martorilor Motocu și Sechilă au fost considerate revelatoare în ceea ce privește apetența lui Georgescu pentru ideologia legionară.

Procurorii au invocat că ideile lui Georgescu includ „principiile specifice acestui curent politico-religios de extremă dreaptă, precum ultranaționalismul” și acceptarea violenței ca metodă legitimă.

Un alt aspect menționat este relația dintre Georgescu și Horațiu Potra, mercenar trimis în judecată pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituționale.

Pe 19 iunie 2025, procurorii au solicitat aprobarea instanței pentru a-l supraveghea pe Georgescu, având informații că acesta intenționează să părăsească România pentru a se sustrage de la urmărirea penală. În data de 20 iunie, Georgescu urma să se întâlnească cu o persoană pentru a discuta modalitățile de ieșire din țară.

În contextul acestor evenimente, pe 27 mai 2025, Călin Georgescu a anunțat retragerea din viața publică, iar procurorii au avut indicii că el și soția sa intenționau să plece în Israel pentru investigații medicale.

De asemenea, dintr-un alt dosar deschis de DNA, a reieșit o altă încercare a lui Georgescu de a părăsi România.