De ce repornirea reactorului 1 de la Cernavodă nu va reduce facturile la energie
Centrala de la Cernavodă a reluat producția de energie după o pauză de aproape trei luni, însă repornirea reactorului 1 nu înseamnă automat facturi mai mici. Ciprian Cherciu, expert în energie, a explicat pentru Digi24 că România continuă să importe energie în multe intervale ale zilei și se află aproape de limita capacității de import.
Importurile rămân ridicate
Cherciu a precizat că repornirea reactorului reduce riscul unor întreruperi controlate ale furnizării, dar nu elimină deficitul de energie al României. Un reactor asigură aproximativ 10% din consumul țării, iar producția internă nu este suficientă pentru a acoperi necesarul în majoritatea momentelor zilei.
„Aș spune că s-a redus șansa să avem întreruperi controlate ale furnizării, nicidecum facturi mai mici. Pentru că România în continuare este în deficit, importăm în cele mai multe momente ale zilei. Nu avem excedent. Ocazional se întâmplă când avem poate o producție solară mai mare. Iar un reactor înseamnă cam 10% din consumul României. În continuare importăm chiar și la ora asta, cred că în jur de vreo 2.000 MW. Deci, în continuare suntem deficitari, nu vor crește facturile atât de mult cât ar fi putut să crească fără acest reactor”, a explicat, pentru Digi24, Ciprian Cherciu, expert în energie.
Întrebat dacă riscul restricțiilor la consum a fost eliminat, expertul a răspuns că România se află încă la limită. Pe 3 octombrie, importurile au ajuns la aproximativ 3.400–3.500 MW, în timp ce capacitatea teoretică maximă de import este de circa 4.000 MW.
„Este la limită, pentru că am avut un consum la un moment dat, cred că pe 3 octombrie, a fost un import de 3.400–3.500 MW, iar România poate importa în mod teoretic undeva la 4.000 MW. Ăsta e capacitatea maximă de import dacă ne gândim la toate cablurile care leagă România de alte țări. Ținând cont că vine o perioadă cu temperaturi scăzute, deci consumul o să crească,” a spus Ciprian Cherciu.
Expertul a comparat situația din octombrie cu cea din vară, când consumul ridicat din orele de seară, pe fondul folosirii aparatelor de aer condiționat, a dus la importuri de 2.800–3.000 MW. În octombrie, cu două reactoare oprite și temperaturi mai scăzute, România s-a apropiat de limita teoretică la care ar fi putut fi aplicat planul de deconectări controlate discutat de Guvern.
„Am fost aproape de importul maxim, am fost mai rău decât în situația din vară, când discutam despre consumul mare din orele de seară că porneau aererele condiționate și atunci aveam valori de 2.800 până în 3.000 MW. A fost un moment în octombrie în care am importat mai mult. Cu două reactoare oprite, cu temperaturi ceva mai scăzute, ne-am apropiat de o limită teoretică în care s-ar fi putut aplica acel plan de deconectări controlate despre care discuta Guvernul. Deci repornirea reactorului ne îndepărtează de momentul ăla. Și probabil va porni și Reactorul 2, mă gândesc, și atunci vom fi și mai departe de acel moment”, a adăugat expertul.
Deficitul și electrificarea
Cherciu a spus că problema de fond este că România nu produce energia necesară, în timp ce electrificarea se extinde la nivel mondial. În opinia sa, țara folosește energia electrică în principal pentru iluminat și nu suficient pentru transporturi, încălzire sau industrie.
„Dar marea problemă este faptul că România nu reușește să-și producă energia de care are nevoie într-un context de electrificare. Și aici nu vorbim de electrificarea României, vorbim de electrificare la nivel planetar. În Europa, în China, în America, oriunde, vorbim de un proces de electrificare la care România este foarte mult rămasă în urmă.
România a avut parte, o să forțez acum, a avut parte de electrificarea iluminatului. Dacă ne uităm pentru ce folosește România energia electrică, o să vedem că iluminatul este principala activitate, să-i spunem. Ba chiar cu ceva timp în urmă era factura la lumină, nu era factura la energie electrică sau la curent electric. Asta înseamnă că noi nu folosim energia electrică pentru transporturi, pentru încălzire, pentru industrie, pentru alte activități. Ar trebui să ne gândim că România trebuie să intre în era electrificării, să electrifice transporturile, încălzirea electrică… Sunt foarte multe state europene care au renunțat de foarte mult timp la centralele pe gaz. Chiar este ilegal, de exemplu în Austria, dacă ți se defectează centrala pe gaz, nu ai dreptul, nu ai voie să o repari. Deci o înlocuiești obligatoriu cu o sursă electrică. Deci noi suntem într-un proces de schimbare a tehnologiilor pe care nu-l percepem foarte bine. Și atunci deficitul ăsta vine pe fondul în care România ar trebui să-și crească consumul de energie electrică. Și atunci când Europa împinge spre electrificare, nu o face fără un plan.
Energie electrică poți să produci în România. Faptul că noi nu o facem — și sunt motive pentru care se întâmplă lucrul ăsta, problemele noastre dâmbovițene, să le spunem așa. Faptul că noi nu o facem asta nu înseamnă că România nu poate să producă energie electrică. În România se poate produce din vânt, din solar, avem hidro, e ceva nuclear. Deci România are toate premisele să-și producă toată energia de care are nevoie, doar că în momentul de față nu o face. În privința gazelor sau a petrolului, imaginați-vă pentru transporturi, dacă se întâmplă ceva cu o rută de transport, cum era situația cu Kazahstanul, cu conducta care venea pe la Novorossiysk prin Marea Neagră, dacă s-ar fi oprit acea rută, România ar fi avut o problemă foarte gravă într-un timp foarte scurt. În schimb, dacă noi am avea foarte mult din economie, din transporturi electrificate, înseamnă să produci o energie la tine în țară, care e posibil să faci lucrul ăsta. Nu poți să produci petrol sau gaze naturale, acolo sunt niște resurse limitate. De aceea spun că acest deficit al României de energie electrică vine pe fondul unei schimbări globale foarte importante, la care nu prea luăm parte”, a explicat Ciprian Cherciu.
