Copiii crescuți de părinți dezorganizați dezvoltă 8 trăsături în viața adultă
Copiii ai căror părinți au dificultăți în a fi punctuali sunt adesea influențați de o educație dezorganizată, iar trăsăturile dezvoltate în acea perioadă îi urmează în viața de adult.
Părinții dezorganizați nu își dau adesea seama că structura îi învață pe copii cum să navigheze într-o lume complicată. Aceasta constituie baza pentru abilități esențiale, precum controlul impulsurilor și gestionarea timpului. Deși spontaneitatea poate părea distractivă, haosul care nu este temperate de consistență poate avea un impact pe termen lung.
Iată cele 8 trăsături pe care adulții crescuți de părinți care erau adesea în întârziere și dezorganizați le poartă cu ei:
1. Se prezintă adesea devreme
Acești copii au învățat de mici cât de inconfortabil este să te grăbești și cum anxietatea poate apărea atunci când te afli în trafic știind că ești pe cale să întârzii. Într-un anumit moment, aceasta a devenit o sursă de resentiment sau frustrare. Acum, ca adulți, au control asupra timpului și programului lor.
2. Tind să se scuze prea mult
Pe lângă dificultățile cu reglarea emoțională, aceste persoane pot avea tendința de a se scuza excesiv. Au fost obișnuiți să își asume vina pentru întârzierea și dezorganizarea părinților lor, iar acest comportament a devenit o obișnuință. Aceasta le oferă o formă de control, chiar dacă acum, ca adulți, se confruntă cu o nevoie de auto-blamare.
3. Planifică totul cu anxietate
În copilărie, incertitudinea a devenit o sursă de anxietate, iar în viața adultă, aceștia pot compensa printr-o planificare excesivă. Se uită obsesiv la ceas și își organizează zilele minut cu minut. Când ceva nu merge conform planului, se blamează și se scuză. Aceasta le creează o anxietate constantă legată de necesitatea de a fi perfecți.
4. Evită să se bazeze pe alții
Deși cererea și primirea de ajutor au beneficii, persoanele care au învățat că nu se pot baza pe părinți pentru siguranță se îndreaptă spre o hiperindependență. Acestea nu au încredere în ceilalți din cauza inconsistenței mediului în care au crescut, ceea ce le face să devină izolate.
5. Au nevoie frecvent de reasigurare
Persoanele cu stiluri de atașament anxioase caută frecvent reasigurare de la ceilalți. În copilărie, totul era haotic, iar adesea era responsabilitatea lor să ceară minimul necesar, altfel nu îl primeau. Experiențele din copilărie influențează puternic relațiile lor de adult, ducând la comportamente de căutare a atenției și la o nevoie anxioasă de reasigurare.
6. Pot avea reacții disproporționate
Când haosul se află în mediul familial, răspunsul părinților la nevoile emoționale ale copiilor poate influența modul în care aceștia își reglează emoțiile ulterior. Lipsa de siguranță și structură în copilărie poate duce la iritabilitate în viața adultă, cu reacții rapide de furie sau frustrare.
7. Nu iubesc spontaneitatea
Părinții impulsivi pot părea plini de viață, dar când haosul devine un stil de viață, copiii din acele medii ajung să caute monotonia rutinei. Așadar, ca adulți, ei fac eforturi să planifice și să organizeze totul din timp, evitând spontaneitatea.
8. Au dificultăți în a fi punctuali
Unii copii cu părinți care întârzie frecvent ajung să devină planificatori obsesivi, în timp ce alții adoptă obiceiuri pasive și nefiabile, din lipsa unui model de comportament consistent. Este ușor de înțeles cum copiii care nu au învățat abilități de gestionare a timpului devin adulți care ajung mereu ultimii.
Băi, da’ ce bine că ne-am prins cu toții de asta! 🙄 Iar ne luăm țeapă cu „educația” pe care o avem. Părinți dezorganizați? Așa e la noi, nimeni nu se sinchisește.
Sincer acum, mi se pare destul de trist ce scrie în articolul ăsta. 😕 Poate dacă am avea un sistem mai bun și părinții ar fi sprijiniți, nu am ajunge să vedem aceste trăsături negative în viața adultă a copiilor.
Hai că poate iese ceva din toate astea! 😊 Eu încă sper că lucrurile se pot schimba spre bine dacă ne dăm seama de problemele astea din timp. E important să fim conștienți!