Controversa privind finanțarea ONG-urilor și necesitatea transparenței donatorilor
La începutul acestei săptămâni, în Senat a fost adoptat un proiect de lege inițiat de AUR și SOS, susținut de PSD, care obligă organizațiile neguvernamentale (ONG) să publice anual informațiile despre donatorii care contribuie cu sume mai mari de 5.000 de lei.
Deși inițiatorii subliniază importanța transparenței, societatea civilă și instituțiile care emit avize în cadrul dezbaterilor parlamentare contestă această propunere. Proiectul prevede ca asociațiile, fundațiile și federațiile să depună anual o declarație cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare din anul precedent, specificând datele de identificare ale persoanelor fizice și juridice care donează sume mai mari de 5.000 de lei. Nerespectarea acestei obligații poate duce la suspendarea activității organizațiilor, iar după un an la dizolvarea acestora.
Proiectul, adoptat cu 75 de voturi pentru, 32 contra și 4 abțineri, va fi trimis acum la Camera Deputaților, care este for decizional. Criticile vizează, în principal, riscurile pe care le aduce asupra libertății de asociere și funcționării ONG-urilor. Peste 430 de organizații au semnat o scrisoare de opoziție, considerând că obligația de a publica identitatea donatorilor reprezintă o măsură disproporționată.
Inițiatorii, din partea AUR și SOS, argumentează că lipsa de transparență a ONG-urilor poate duce la abuzuri și folosirea acestora în scopuri personale. De asemenea, aceștia afirmă că o situație clară a finanțării ar reprezenta o protecție atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Sorin Grindeanu, de la PSD, a susținut că „atâta timp cât dau din acel 2% sau 3,5%, care ar veni în mod normal la stat, îi consider bani publici” și că nu ar trebui să existe probleme în privința transparenței.
Cu toate acestea, organizațiile neguvernamentale subliniază că publicarea numelui donatorilor poate descuraja contribuțiile financiare și amenința funcționarea acestora. Aceștia au avertizat că expunerea numelui donatorilor poate duce la intimidarea acestora, afectând capacitatea de a oferi servicii esențiale. Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ, precizând că statul deține deja instrumente de control asupra ONG-urilor și că introducerea unor cerințe suplimentare de raportare ar putea genera o povară administrativă semnificativă.
Critica adusă proiectului se extinde și asupra contextului european, cu referire la tendințele iliberale care afectează spațiul civic. Consiliul Legislativ a subliniat că proiectul ar putea contraveni Constituției și legislației europene, având în vedere precedentul stabilit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul Ungariei. Reprezentanții societății civile tem că această inițiativă va duce la restrângerea accelerată a spațiului civic din România, similar cu măsurile adoptate în alte state, cum ar fi Rusia.
Bineînțeles că acum ne cer transparență, dar oare ce fac cu banii strânși? 🤔 Iar ne luăm țeapă, frate! Așa e la noi, totul în numele „binefacerii”.
Nu se schimbă nimic în țara asta. Statul își face de cap, iar noi rămânem doar spectatori ai promisiunilor neonorate. Asta e România, din păcate… 😒.
Hai că poate iese ceva bun din toată treaba asta! Eu încă sper că dacă suntem mai transparenți, ONG-urile vor fi și ele mai responsabile. Să vedem! 🌟.
Mie mi se pare un pic dubios tot acest haos legislativ… Ce ascunde povestea? Prea e totul perfect ca să fie adevărat, nu credeți? 🕵️♂️.