Consiliul Europei: Închisorile din România se confruntă cu supraaglomerare, iar condițiile din aresturi sunt inacceptabile
Autoritățile române au realizat progrese considerabile în prevenirea relelor tratamente aplicate persoanelor private de libertate, însă condițiile din centrele de detenție ale Poliției rămân foarte precare, iar supraaglomerarea penitenciarelor este o problemă gravă, conform unui raport publicat joi de Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei.
Penitenciarele funcționau la 119,5% din capacitate, iar unii deținuți aveau la dispoziție doar doi-trei metri pătrați în celule. Raportul reflectă concluziile vizitei CPT în România din 2025, precum și răspunsul autorităților române. Delegația a inspectat cinci centre de detenție ale Poliției, penitenciarele din Botoșani, București-Rahova, Craiova și Iași, precum și unitățile pentru copii și tineri aflați în conflict cu legea din Craiova și Târgu Ocna.
În ceea ce privește comportamentul polițiștilor, Comitetul a observat o îmbunătățire și a salutat politica de „toleranță zero” anunțată de autorități față de relele tratamente. Majoritatea persoanelor private de libertate intervievate au afirmat că au fost tratate cu respect și profesionalism. Totuși, au existat acuzații, inclusiv din partea unor copii, legate de aplicarea unor rele tratamente fizice, cum ar fi palme și lovituri cu pumnul.
Comitetul a recomandat instruirea polițiștilor în tehnici de intervievare fără constrângere, extinderea sprijinului tehnologic și punerea la dispoziția procurorilor a unor anchetatori proprii. Condițiile din centrele de detenție ale Poliției au fost descrise ca fiind „deplorabile”, cu probleme precum supraaglomerarea, umiditatea, saltele necorespunzătoare, igiena precară și hrana inadecvată. Multe centre erau sub nivelul solului, ceea ce limita accesul deținuților la lumina naturală.
Deținuții, inclusiv copiii, nu aveau parte de activități semnificative în afara celulelor, având acces doar timp de o oră pe zi la spații exterioare mici și insuficient echipate. CPT a avertizat că detenția prelungită în aceste condiții poate echivala cu un tratament degradant și a cerut măsuri urgente pentru îmbunătățirea condițiilor și a regimului de detenție. Comitetul a reiterat și recomandarea ca persoanele arestate preventiv să fie sub autoritatea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Raportul a recunoscut eforturile autorităților române pentru reforma sistemului penitenciar, dar a subliniat că supraaglomerarea a continuat să persiste. Penitenciarele funcționau la 119,5% din capacitatea disponibilă, iar populația carcerală a crescut cu 20% față de 2020. Supraaglomerarea a fost observată în toate cele patru penitenciare verificate, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate la Iași, cu 140%, și la Botoșani, cu 130%.
Eforturile de îmbunătățire a condițiilor de viață au fost afectate de numărul mare de persoane încarcerate. Mulți deținuți aveau la dispoziție doar doi-trei metri pătrați, iar celulele erau prost întreținute, având mobilier necorespunzător și așternuturi uzate. De asemenea, au fost raportate infestări frecvente cu ploșnițe și gândaci de bucătărie.
Comitetul a cerut ca fiecare persoană să beneficieze de cel puțin patru metri pătrați în celulele ocupate de mai mulți deținuți. Autoritățile au fost îndemnate să analizeze cauzele supraaglomerării și să adopte politici care să stabilizeze sau să reducă populația penitenciară.
CPT a remarcat progresele semnificative în prevenirea relelor tratamente aplicate de personalul penitenciar, însă violența între deținuți a rămas o problemă la Penitenciarul Iași, în special în rândul tinerilor adulți aflați în arest preventiv și al persoanelor plasate în secția de maximă securitate. Numărul angajaților din zonele de detenție a fost considerat insuficient în toate penitenciarele vizitate, unde câțiva agenți supravegheau un număr mare de deținuți.
Comitetul a cerut consolidarea urgentă a personalului, reevaluarea atribuțiilor și desființarea grupurilor speciale de intervenție. De asemenea, a recomandat sporirea personalului în unitățile de maximă securitate și adoptarea unei abordări mai dinamice în domeniul siguranței.
Deși activitățile desfășurate în afara celulelor au fost extinse, raportul a subliniat necesitatea unor eforturi suplimentare pentru ca toți deținuții să aibă acces la activități utile, locuri de muncă și programe de formare profesională. Asistența medicală s-a îmbunătățit considerabil în ceea ce privește documentarea și raportarea leziunilor, dar deficitul de personal a persistat, în special în cazul medicilor de familie și al asistenților medicali.
CPT a cerut garantarea confidențialității medicale, introducerea unor evaluări adaptate femeilor deținute și dezvoltarea unei strategii pentru persoanele cu probleme legate de consumul de substanțe. Asistența medicală mintală necesită, de asemenea, o consolidare semnificativă. Comitetul a solicitat reglementarea corespunzătoare a utilizării celulelor căptușite și încetarea folosirii mijloacelor de imobilizare mecanică.
Gazele lacrimogene nu ar fi trebuit utilizate în penitenciare decât în situații excepționale și cu garanții adecvate, iar purtarea obișnuită a bastoanelor, observată la Penitenciarul Craiova, trebuia să înceteze. CPT a reiterat că autovătămarea și tentativa de suicid nu ar fi trebuit tratate drept abateri disciplinare.
În ceea ce privește centrele pentru copii și tineri, majoritatea celor intervievați au avut o părere pozitivă despre personal. Totuși, au existat acuzații privind aplicarea unor palme și lovituri cu bastonul la Craiova, precum și utilizarea excesivă a forței la Târgu Ocna. Violența între persoanele internate a fost ținută sub control la Craiova, dar a fost frecventă și gravă la Târgu Ocna, unde au fost semnalate inclusiv agresiuni sexuale.
CPT a cerut revizuirea urgentă a politicilor de prevenire a violenței, îmbunătățirea metodelor pedagogice și interzicerea purtării bastoanelor de către personalul acestor centre. De asemenea, a fost solicitată o reevaluare a amplasării centrelor educative și de detenție, astfel încât să se țină cont de localitățile de origine ale copiilor și tinerilor și de nevoia reintegrării lor în comunitate. Îmbunătățirea recrutării personalului a fost, de asemenea, recomandată.
Condițiile de viață au fost considerate, în general, acceptabile, dar la Târgu Ocna erau necesare îmbunătățiri. Raportul a sugerat analizarea posibilității de a oferi cazare în camere individuale. Centrul din Craiova a fost apreciat pentru programele educaționale și activitățile oferite.
Bineînțeles că închisorile sunt supraaglomerate! Așa e la noi, frate, toate problemele se adună ca la o petrecere. Iar condițiile din aresturi? Ce să mai zic… „deplorabile” e un cuvânt drăguț pentru ce se întâmplă acolo. 😅.
Nu se schimbă nimic, suntem de râs în Europa! Autoritățile promit reforme de parcă ar fi într-un serial prost, dar realitatea ne lovește direct în față. Asta e România: vorbim mult și facem puțin! 😡.
Hai că poate iese ceva bun din asta! Măcar că s-a ajuns să se discute despre subiecte importante ca astea. Eu încă sper că lucrurile se vor îmbunătăți, chiar dacă pare greu acum! 🌈.
Hmm, prea e totul perfect în raport cu ce spun autoritățile… Nu vi se pare dubios? Poate povestea ascunde mai multe decât ni se spune. Ar trebui să fim mai atenți la detalii! 🤔.