CNSAS a deconspirat peste 17.000 de informatori ai Securității de la începerea activității instituției
De la începerea activității, în 2000, până în noiembrie 2026, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a deconspirat, la cererea petenților, peste 17.000 de informatori ai Securității. Stabilirea identității acestora a presupus, în cele mai multe cazuri, cercetarea și corelarea unor documente din arhivă, nu simpla consultare a unei liste.
Cum sunt identificați informatorii
CNSAS precizează că nu are o evidență completă care să lege automat numele conspirative de identitățile reale ale informatorilor. Prin urmare, identificarea unui fost colaborator presupune, de cele mai multe ori, căutarea unor informații în documente diferite și corelarea lor pentru a stabili cine a furnizat informații fostei poliții politice comuniste.
Pentru deconspirarea unui informator trebuie îndeplinite două condiții: să existe dovada că persoana respectivă a transmis informații despre petentul care are dreptul legal să solicite verificarea și să existe certitudinea că atât informațiile, cât și numele conspirativ îi pot fi atribuite persoanei respective.
„Deconspirarea nu este o simplă listare a unor nume. Este un proces laborios de căutare a unor informaţii răspândite în toată arhiva şi de coroborare a lor pentru identificarea documentată şi certă a unui informator”, precizează instituţia.
Cercetarea este reluată pentru fiecare persoană identificată, iar volumul documentelor care trebuie consultate poate ajunge la zeci de mii de dosare. Chiar dacă bazele de date electronice au simplificat treptat activitatea, munca de investigare a arhivei a rămas una care presupune verificarea documentelor şi confruntarea informaţiilor.
Preluarea arhivei și atribuțiile instituției
CNSAS a început preluarea arhivei fostei Securităţi în anul 2006, proces care continuă şi în prezent. Documentele au fost introduse treptat în evidenţele electronice, pe măsură ce au fost preluate şi studiate.
Bazele de date sunt în continuă construcţie şi au facilitat activitatea de identificare a informatorilor, însă nu au eliminat necesitatea cercetării documentare. Identitatea unui informator nu poate fi stabilită doar prin găsirea unui nume conspirativ într-un dosar, ci presupune identificarea şi corelarea unor informaţii care să demonstreze fără echivoc cine a fost persoana respectivă.
Activitatea de deconspirare se desfăşoară în cadrul atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 293/2008, care reglementează funcţionarea Consiliului. Mandatul instituţiei include informarea opiniei publice, cunoaşterea adevărului istoric şi sprijinirea cercetării ştiinţifice privind rolul Securităţii în instaurarea şi menţinerea regimului comunist în România.
Listele publice ale CNSAS
Pe lângă datele privind informatorii identificaţi în urma solicitărilor individuale, CNSAS publică şi două categorii distincte de informaţii referitoare la fostul aparat represiv comunist: lista cadrelor Securităţii şi lista colaboratorilor Securităţii. La data de 10 noiembrie 2026, pe site-ul instituţiei figurau 4.920 de ofiţeri şi subofiţeri de Securitate şi 1.120 de colaboratori ai Securităţii.
Aceste categorii nu trebuie confundate cu totalul celor 17.104 informatori deconspiraţi. Listele publice au un scop şi un mecanism de includere diferite.
Lista cadrelor Securităţii cuprinde numele ofiţerilor şi subofiţerilor a căror verificare a fost solicitată de persoanele care şi-au exercitat dreptul de acces la propriul dosar, precum şi numele fostelor cadre ale aparatului represiv comunist care deţin în prezent funcţii publice dintre cele prevăzute de articolul 3 din Legea 293/2008.
În cazul foştilor ofiţeri şi subofiţeri care nu mai sunt în viaţă şi care nu mai pot avea calitate procesuală, CNSAS a reţinut datele biografice, gradele şi funcţiile deţinute în structurile Departamentului Securităţii Statului, respectiv ale Consiliului Securităţii Statului, în conformitate cu documentele studiate şi fişele profesionale.
Pentru ofiţerii şi subofiţerii în cazul cărora Consiliul a solicitat instanţelor de contencios administrativ constatarea calităţii de lucrător al Securităţii, în urma încălcării drepturilor fundamentale ale omului, sunt publicate şi acţiunile în constatare. Deciziile definitive ale instanţelor pot fi consultate în forma publicată în Monitorul Oficial, Partea a III-a.
Lista colaboratorilor Securităţii are un alt criteriu de includere. Aceasta cuprinde persoanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice prevăzute de articolul 3 din Legea 293/2008 şi pentru care CNSAS a solicitat instanţelor constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, în urma transmiterii unor informaţii prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Prin urmare, numărul de 1.120 nu reprezintă totalul tuturor persoanelor care au colaborat cu Securitatea, ci persoanele care intră în categoria verificărilor şi acţiunilor prevăzute de lege şi care figurează în lista publicată de Consiliu.
CNSAS pune la dispoziţia specialiştilor, jurnaliştilor şi publicului larg rezultatele investigaţiilor privind organizarea şi funcţionarea aparatului represiv comunist în perioada 1945-1989.
Pe site-ul instituţiei sunt disponibile informaţii despre structurile Departamentului Securităţii Statului şi ale Consiliului Securităţii Statului, precum şi listele cadrelor şi colaboratorilor identificate în urma activităţii Consiliului. Instituţia precizează că listele vor fi actualizate periodic, astfel încât rezultatele cercetărilor să devină accesibile publicului şi să contribuie la cunoaşterea trecutului recent.
Da, sigur… 17.000 de informatori și noi tot aici, în aceeași mizerie! 😂 Așa e la noi, mereu aflăm lucruri bombă, dar nu se schimbă nimic!
Pare interesant ce a făcut CNSAS-ul, dar mă întreb: chiar putem avea încredere că informațiile sunt complete? 🤔 Poate ieșim cu ceva bun din asta… hai să sperăm!