Clădirea Muzeului Național de Istorie va fi restaurată și consolidată pe termen lung

Muzeul Național de Istorie a României va fi restaurat și consolidat în următorii cinci ani

Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, format din peste 17 milioane de obiecte, inclusiv colecția filatelică, urmează să fie mutat într-un depozit înainte de începerea lucrărilor la clădirea din Calea Victoriei. Autoritățile au anunțat luni, la sediul muzeului, că restaurarea și consolidarea monumentului istoric vor dura cinci ani și vor include o extindere în curtea interioară.

Mutarea patrimoniului și calendarul lucrărilor

Imobilul este în clasele I și II de risc seismic. Obiectele de patrimoniu sunt pregătite în cutii pentru a fi transportate, iar autoritățile caută un spațiu de depozitare adaptat nevoilor muzeului.

„Suntem într-unul dintre cele mai importante muzee din Europa, care conține piese de valoare universală, așa că trebuie să reușim împreună să mutăm patrimoniul, pentru că altfel nu se poate reconsolida muzeul, dar și să-l reconsolidăm și să-l lăsăm generațiilor viitoare. În fond, este istoria noastră”, a declarat Ioana Ciocan, ministrul Culturii.

„Îmi iau angajamentul că voi sprijini acest demers”, a anunțat luni Marian Neacșu, prim-vicepremier, referindu-se la susținerea restaurării și reabilitării clădirii Muzeului Național de Istorie a României.

Publicitate

Potrivit lui Ștefan Trîmbaciu, directorul Unității de Management de Proiectului, „suntem într-o etapă avansată a studiului de fezabilitate, așa cum se numește el pentru clădiri – DALI. Proiectul este finalizat și în acest moment primește ultimele avize: avizul de incendiu, avizele de securitate, avizele tehnico-economice ale Ministerului Culturii. Până la sfârșitul anului vrem să avem aprobarea de Guvern a valorii indicatorilor tehnico-economici, iar anul viitor este dedicat licitațiilor și semnării contractului pentru faza finală a proiectării și execuția lucrurilor la Muzeul Național de Istorie”.

Acesta a adăugat că lucrările vor dura aproximativ cinci ani. „Dacă anul viitor se încheie contractul, înseamnă că la începutul lui 2028 încep efectiv lucrările. Până atunci trebuie să mutăm tot patrimoniul, care este în marea lui majoritate, așa cum mi-a povestit domnul director, ambalat și pregătit pentru mutare. În acest moment am identificat mai multe variante pentru construirea unui depozit adaptat nevoilor Muzeului Național de Istorie, depozit care se va face anul viitor, astfel încât să putem să mutăm patrimoniul înainte de a începe lucrurile. Deci, practic, acesta este planul. O să vă țin la cure cu fiecare etapă pe care o să avem. Vă invit să vedeți proiectul pe care, odată ce vom avea aprobat finalul, o să-l dăm publicității, pentru că va fi cel mai frumos muzeu din România și probabil și cel mai vizitat”.

Expoziții în timpul restaurării

Publicul va putea vedea obiectele de patrimoniu și în perioada de restaurare, a dat asigurări directorul Cornel Ilie. „Cu siguranță, pe perioada restaurării muzeului, patrimoniul acestei instituții va fi prezentat și va fi disponibil publicului. Sigur, nu tot patrimoniul, nu poate la modul la care este acum, dar vom avea un spațiu sau mai multe spații în care vom avea expoziții în care îl vom prezenta publicului”.

Consolidarea clădirii și reorganizarea curții

Arhitectul Mircea Căpățână, șeful de proiect care se preocupă de elaborarea studiului de fezabilitate, a oferit presei mai multe detalii privind reamenajarea și consolidarea MNIR.

„Este o clădire care e construită acum mai bine de 100 de ani și care nu a fost reparată major, cu peste 40.000 metri pătrați suprafață desfășurată. Ultimele intervenții ample au fost în anii ’70, în momentul în care a devenit Muzeul Național de Istorie. A mai fost o tentativă de consolidare, destul de recent, în anii 2000, dar care a fost abandonată, lucrurile fiind întrerupte. Problemele cele mai mari sunt structurale, dar și funcționale, pentru că este o clădire care nu a fost gândită să adăpostească toate obiectele de patrimoniu, nu are toate sistemele de siguranță, nu are toate sistemele de incendiu și provocarea cea mai mare a fost acest corp central, care în prezent adăpostește baza copiei Columnei lui Traian, un element foarte important. Această copie a Coloanei este una mult mai fidelă decât originalul, având niște detalii care în original nu se mai păstrează”, a detaliat Mircea Căpățână.

„Înainte de construirea Casei Poporului era cea mai mare clădire din București. Este o clădire care și la momentul construcției a consumat enorm de multe resurse, iar acum provocarea este să estimăm foarte bine toate costurile, pentru că este un proiect extrem de complex. Clădirea trebuie și consolidată, trebuie și adaptată, trebuie și înlocuit acest corp central cu un alt corp cu arhitectură ceva mai contemporană. Trebuie să existe toate facilitățile unui muzeu cu care să fim competitivi la nivel regional, dar și la nivel internațional. Pentru că toate statele lumii își construiesc muzee naționale, iar noi, din păcate, nu am ajuns să avem Muzeul Național de Historie la adevăraturi standarde. Costurile nu sunt deloc puține”, a punctat proiectantul.

Se lucrează de mai bine de un an la acest proiect. „Amenajarea muzeului este mult mai complexă într-o clădire existentă decât într-o clădire nouă. Deci noi trebuie să încercăm să includem toate exponatele și toate amenajările într-o construcție care are anumite constrângeri”, a subliniat specialistul.

„Sperăm ca anul acesta să reuşim să trecem prin toate avizele posibile de acest proiect. În momentul de faţă mai avem de primit doar avizul inspectoratului pentru situaţie de urgenţă, pentru partea de securitate la incendiu şi pentru partea de apărare civilă. Pentru că avem şi un adăpost care funcţionată la un moment dat de construcţion, care trebuie relocat şi adus la standarde. Acel adăpost pe care l-am proiectat urmează să adăpostească pe timp de face şi un depozit de zi pentru muzeu. După care o să urmeze partea de obţinerea finanţării. Deci partea de avize de la Ministerul Culturii, Comisiei tehnico-economice şi partea de avize de la Guvern”.

Unul dintre obiectivele importante ale proiectului este de a redeschide curtea interioară. „Actualul corp, de formă pătrată, care a fost construit în anii 1970, va fi înlocuit cu un alt corp, care va avea dimensiuni mai reduse în plan, dar mai ridicat, pentru a degaja şi curtea interioară. Pentru că această curte interioară, în momentul de faţă, este un spaţiu rezidual, nu este folosită pentru activităţi culturale, nu are calităţilor unui spaţiu public. Şi această curte este gândită tocmai pentru a relaţiona muzeul cu Centrul istoric. Pentru că unul dintre importantele obiective ale proiectului este de a asigura un acces şi dinspre Centrul istoric. Şi tocmai pentru acest motiv încercăm să redeschidem curtea, care să devină o a doua cale de acces în interiorul muzeului. Şi atunci mai mulţi vizitatori. Deci da, o să facem şi o extindere şi dest