China a făcut publice noi imagini cu drona stealth GJ-11
Televiziunea de stat chineză CCTV a difuzat în această săptămână imagini care dezvăluie pentru prima dată detalii importante despre drona militară GJ-11, prezentată public pentru prima dată în 2019, în timpul unei parade militare organizate la Beijing. Aparatul este conceput pentru atacuri asupra unor obiective terestre și poate acționa împreună cu avioane de vânătoare.
Înregistrările arată drona Gongji-11, cunoscută și sub denumirea de GJ-11, la sol și în zbor. Imaginile oferă perspective asupra structurii aeronavei, trenului de aterizare, senzorilor și compartimentelor pentru armament. Până acum, numeroase detalii tehnice ale aparatului au rămas necunoscute.
În 2025, armata chineză a sugerat că GJ-11 a intrat în serviciul operațional, după ce a publicat imagini cu drona zburând alături de avioane de luptă.
Configurația stealth și armamentul dronei
GJ-11 are o anvergură estimată la aproximativ 14,3 metri și o configurație de tip „aripă zburătoare”, fără coadă. Designul amintește de bombardierul strategic american B-2 Spirit, însă cele două aeronave au dimensiuni și misiuni diferite.
Forma aparatului urmărește reducerea semnăturii radar. Aripile și fuselajul sunt integrate într-o structură aerodinamică uniformă, iar marginile sunt aliniate pentru a limita reflexiile radar. Motorul este amplasat în interiorul structurii, iar armamentul este transportat în compartimente interne, pentru a nu compromite caracteristicile stealth.
Noile imagini arată două compartimente pentru armament, prevăzute cu trape cu margini zimțate, proiectate pentru reducerea detectabilității radar. Imaginile difuzate recent nu au dezvăluit modelele exacte de arme pe care aparatul le poate utiliza.
Potrivit informațiilor prezentate de televiziunea chineză, GJ-11 este destinată atacurilor de precizie asupra unor obiective terestre aflate în adâncimea teritoriului advers. Printre țintele posibile se numără centrele de comandă, instalațiile militare fortificate și sistemele de apărare antiaeriană. Drona poate transporta mai multe bombe ghidate și alte tipuri de muniții de precizie.
În partea frontală se află un senzor despre care presa de stat chineză afirmă că utilizează tehnologii electro-optice și infraroșii. Acesta este asemănător sistemelor întâlnite pe avioane de generația a cincea, precum F-35 american și J-20 chinezesc, și ar putea permite misiuni de recunoaștere, pe lângă atacurile asupra obiectivelor terestre.
Operarea alături de avioane de luptă
China intenționează să utilizeze GJ-11 și în rolul de „loyal wingman”, termen militar care descrie o aeronavă fără pilot capabilă să sprijine un avion de vânătoare în timpul unei misiuni.
Într-un scenariu prezentat miercuri de televiziunea chineză, avioanele pilotate ar avea misiunea de a asigura superioritatea aeriană, în timp ce dronele GJ-11 ar fi direcționate spre obiective terestre de mare valoare. J-20, unul dintre principalele aparate de luptă stealth ale Chinei, este menționat printre platformele care ar putea opera împreună cu drona.
Nu este clar dacă GJ-11 este proiectată să participe direct la lupte aeriene sau să sprijine asemenea confruntări. Gradul său de autonomie rămâne necunoscut. Imaginile difuzate în această săptămână arată echipe de militari care monitorizează și controlează drona dintr-un centru mobil de comandă.
Într-un alt reportaj, difuzat luni, CCTV a prezentat două dintre primele femei care operează drone pentru Forțele Aeriene chineze, în timpul unui test de atac cu muniție reală.
Beijingul dezvoltă și o versiune destinată operațiunilor navale, denumită GJ-21. În octombrie, autoritățile chineze au anunțat că această versiune a reușit să decoleze de pe o navă de asalt amfibiu și să revină la bord. Armata chineză nu a publicat imagini care să confirme desfășurarea testului. Dezvoltarea unei asemenea variante ar putea extinde posibilitățile de utilizare a dronelor stealth în operațiuni maritime.
Programele din Statele Unite și Rusia
Statele Unite au experimentat tehnologii similare cu mult înainte ca GJ-11 să fie prezentată public. Unul dintre cele mai avansate proiecte americane a fost X-47B, dezvoltat de compania Northrop Grumman pentru Marina SUA. Aparatul avea o configurație stealth de tip aripă zburătoare și a demonstrat capacitatea de a opera de pe portavioane. X-47B a fost utilizat și pentru testarea alimentării autonome cu combustibil în timpul zborului.
Marina americană intenționa inițial să dezvolte un succesor destinat utilizării în misiuni militare. În 2016, Pentagonul a decis să schimbe direcția programului, după dezbateri privind necesitatea și costurile unei drone stealth de atac foarte avansate. Dezvoltarea s-a concentrat asupra unui aparat de realimentare în aer, cunoscut sub numele de MQ-25 Stingray.
Decizia nu a însemnat abandonarea dronelor militare de către Statele Unite, ci renunțarea la acel concept specific de aeronavă de atac. Strategia actuală a Washingtonului pune accent pe dezvoltarea unor aeronave fără pilot cunoscute sub denumirea de Collaborative Combat Aircraft (CCA), concepute să opereze alături de avioane de vânătoare pilotate și să îndeplinească misiuni de recunoaștere, atac și sprijin.
Spre deosebire de platformele stealth foarte costisitoare, noile drone americane trebuie să poată fi fabricate în număr mare și să fie suficient de accesibile financiar pentru ca pierderea unor aparate în luptă să poată fi acceptată. Unul dintre proiectele incluse în acest program este drona Fury, dezvoltată de compania Anduril. Prin această abordare, Statele Unite urmăresc să utilizeze un număr mai mare de aeronave fără pilot pentru a extinde capacitatea de supraveghere și a suprasolicita sistemele defensive ale adversarilor.
Rusia lucrează, la rândul său, la o dronă stealth de atac, denumită Suhoi S-70 Okhotnik-B. Aparatul utilizează o configurație asemănătoare cu cea a modelului chinezesc GJ-11, însă programul rusesc pare să se afle într-un stadiu mai puțin avansat.
În 2024, un prototip S-70 a fost doborât de un avion de vânătoare rusesc deasupra Ucrainei, în circumstanțe neobișnuite. Potrivit evaluărilor serviciilor occidentale de informații, militarii ruși ar fi pierdut controlul asupra dronei și ar fi decis să o distrugă înainte ca aceasta să pătrundă mai adânc în teritoriul controlat de Ucraina.
