Ce se întâmplă în corp în timpul somnului profund: legătura cu mușchii, grăsimea și creierul
Somnul profund nu are doar rolul de a ne face să ne simțim odihniți.
În această etapă a nopții, creierul declanșează un mecanism hormonal important pentru refacerea organismului, dezvoltarea musculaturii, sănătatea oaselor și metabolismul grăsimilor, arată o cercetare realizată de oamenii de știință de la University of California, Berkeley.
Cercetătorii au identificat circuitul cerebral care controlează eliberarea hormonului de creștere în timpul somnului și au descoperit un mecanism de feedback prin care acest hormon influențează, la rândul său, starea de veghe. Rezultatele oferă o explicație pentru legătura deja cunoscută dintre somnul insuficient, dereglările metabolice și problemele de sănătate.
De ce este important hormonul de creștere și la adulți Hormonul de creștere este asociat în special cu dezvoltarea copiilor și adolescenților, însă funcția sa nu dispare la maturitate. La adulți, el contribuie la menținerea masei musculare și osoase și participă la reglarea modului în care organismul utilizează grăsimile și glucoza. „Hormonul de creștere nu numai că ajută la dezvoltarea mușchilor și oaselor și la reducerea țesutului adipos, dar poate avea și beneficii cognitive”, a explicat Xinlu Ding, unul dintre autorii cercetării de la UC Berkeley.
Oamenii de știință știau de mult timp că somnul favorizează secreția hormonului de creștere și că lipsa somnului poate reduce producerea lui. Nu era însă clar care sunt circuitele cerebrale care coordonează acest proces.
Cercetătorii au analizat mai multe tipuri de neuroni care controlează secreția hormonului de creștere. Unul dintre principalii actori este hormonul de eliberare a hormonului de creștere, GHRH, care stimulează producerea acestuia. În sens opus acționează somatostatina, care îi inhibă secreția. Studiul arată că aceste sisteme funcționează diferit în timpul somnului REM și non-REM și că activitatea lor coordonată permite organismului să controleze cantitatea de hormon de creștere eliberată în sânge.
Cercetătorii au descoperit că relația nu funcționează într-o singură direcție. Somnul stimulează secreția hormonului de creștere, dar hormonul trimite apoi semnale înapoi către creier. Un rol important îl are locus coeruleus, o regiune a trunchiului cerebral implicată în starea de alertă, atenție și procese cognitive. Pe măsură ce hormonul de creștere se acumulează în timpul somnului, acesta stimulează activitatea locus coeruleus și poate contribui la trecerea organismului către starea de veghe.
Autorii descriu astfel un sistem atent echilibrat între somn, secreția hormonală și trezire. „Prea puțin somn reduce eliberarea hormonului de creștere, iar prea mult hormon de creștere poate, la rândul său, să împingă creierul către starea de veghe”, explică Daniel Silverman, coautor al studiului.
Hormonul de creștere joacă un rol în modul în care organismul metabolizează grăsimile și glucoza. Din acest motiv, dereglarea secreției sale pe fondul lipsei de somn ar putea reprezenta unul dintre mecanismele prin care somnul insuficient este asociat cu un risc mai mare de obezitate, diabet și boli cardiovasculare. Acest lucru nu înseamnă însă că simplul fapt de a dormi mai mult determină automat organismul să slăbească. Studiul descrie un mecanism biologic prin care somnul influențează metabolismul și utilizarea țesutului adipos, nu demonstrează că somnul profund poate înlocui alimentația echilibrată sau activitatea fizică în controlul greutății.
O limitare importantă este faptul că experimentele au fost realizate pe șoareci. Cercetătorii au implantat electrozi pentru a înregistra activitatea cerebrală și au stimulat anumite tipuri de neuroni din hipotalamus cu ajutorul luminii, urmărind modul în care se modifică secreția hormonală pe parcursul ciclurilor de somn și veghe. Șoarecii au un model de somn diferit de cel al oamenilor, dormind în episoade scurte pe parcursul zilei și nopții. Prin urmare, rezultatele nu pot fi transpuse automat la oameni. Totuși, mecanismele de bază ale hipotalamusului sunt conservate la mamifere, iar cercetătorii consideră că descoperirea oferă o hartă biologică importantă pentru studiile viitoare.
Înțelegerea circuitului care controlează hormonul de creștere ar putea avea în viitor și implicații terapeutice. Cercetătorii spun că mecanismul identificat ar putea oferi noi direcții pentru tratamente destinate persoanelor care suferă de tulburări de somn asociate cu afecțiuni metabolice, inclusiv diabet. De asemenea, locus coeruleus, regiunea cerebrală asupra căreia acționează hormonul de creștere, este implicată în mai multe afecțiuni neurologice și psihiatrice. Autorii cercetării consideră că o mai bună înțelegere a acestui sistem ar putea deveni relevantă inclusiv pentru studierea bolilor neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson, deși în acest moment este vorba despre o posibilă direcție de cercetare, nu despre un tratament disponibil.
Bineînțeles că somnul profund ne ajută mușchii și creierul, dar să nu ne facem iluzii, în realitate suntem tot pe loc. 😂 Asta e România, frate! Iar când mă trezesc, parcă am dormit 2 ore….
Sincer acum, informațiile astea sunt interesante, dar eu mă întreb: ce se schimbă cu adevărat? Suntem de râs dacă credem că o să primească cineva vreo soluție pentru a dormi mai bine. 🙄.
Hai că poate iese ceva bun din toate explicațiile astea! 😄 Dacă somnul profund chiar ajută la regenerare, poate ar trebui să ne concentrăm mai mult pe el. Eu încă sper la zile mai bune!