Bilanțul unui an de austeritate în România: inflație, consum scăzut și concedieri

Bilanțul unui an de austeritate în România: inflație, consum scăzut și concedieri

La un an de la intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale, efectele se resimt în buzunarele românilor și în economie.

Coșul de cumpărături este mai scump cu 10%, puterea de cumpărare a scăzut, consumul s-a redus, iar tot mai multe companii își restrâng activitatea. Profesorul de finanțe Adrian Mitroi a declarat, în direct la Digi24, că măsurile au redus deficitul, însă avertizează că lipsa reformei statului a amplificat costurile economice.

Pachetul de măsuri fiscale a fost anunțat de premierul Ilie Bolojan, care a prezentat modificările aduse sistemului de TVA. „Reorganizarea taxei pe valoarea adăugată: cota standard va fi de 21%, iar cota redusă va fi de 11% pentru alimentele de bază, alimente, lemne de foc, cărți, canalizare și energie termică”, declara atunci premierul.

La scurt timp după intrarea în vigoare a măsurilor, prețurile au început să crească. Inflația a urcat de la 7,8% la aproape 10% într-o singură lună, iar nivelul ridicat s-a menținut pe parcursul întregului an. Potrivit datelor prezentate în reportaj, coșul de cumpărături este acum cu aproximativ 10% mai scump decât în urmă cu un an.

Publicitate

Românii resimt în special creșterea prețurilor la produsele alimentare, mulți fiind nevoiți să-și limiteze cheltuielile. Un tânăr a spus: „Este mult mai scump. Nici nu am niște pretenții foarte mari de la viață, la vârsta asta.” O altă persoană a menționat că bugetul pentru cumpărături a crescut considerabil: „Când mâncarea este scumpă și din ce în ce mai scumpă, asta chiar afectează.”

Una dintre cele mai contestate măsuri a fost introducerea contribuției de 10% la sănătate pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei. În același timp, pensiile au rămas înghețate, deși de la 1 ianuarie 2026 ar fi trebuit să fie indexate cu 12,1%. Pentru mulți pensionari, această decizie a însemnat pierderi importante. Domnul Gheorghe spune că a pierdut aproximativ 1.000 de lei într-un an: „Prețurile se măresc în fiecare zi, întreținerea s-a mărit, impozitele s-au mărit. Noi nu am primit nimic și lumea este indusă în eroare că pensionarii primesc măriri.”

Alți pensionari spun că au fost nevoiți să continue să lucreze. „M-a făcut să muncesc în continuare. Doar cu pensia ar fi mai greu, pentru că cheltuielile cu întreținerea, gazele și curentul sunt destul de mari.”

Datele economice arată că salariul mediu real a scăzut cu 7,6% în ultimul an, ceea ce înseamnă că veniturile nu au mai ținut pasul cu inflația. În același timp, consumul populației s-a redus cu peste 5%, semn că românii au devenit mult mai prudenți atunci când își fac cumpărăturile.

Scăderea consumului s-a reflectat și în activitatea companiilor, multe dintre acestea confruntându-se cu reducerea vânzărilor. Potrivit Anei Călugăru, reprezentant al unei platforme de recrutare, companiile publică tot mai puține locuri de muncă. „Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, vedem o scădere de aproximativ 15% a numărului de locuri de muncă postate în platformă.”

Creșterea numărului de candidați și reducerea ofertelor arată că piața muncii a devenit mult mai competitivă, iar rata șomajului a crescut de la 5,8% la 6,3%.

Efectele încetinirii economiei sunt vizibile și în mediul privat. Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Concordia, spune că unele sectoare economice au înregistrat scăderi dramatice. „Avem sectoare pe care le reprezentăm care astăzi suferă de o scădere a afacerilor cu 20-30% comparativ cu acum un an. Au fost afaceri care s-au închis, au fost fabrici care s-au închis, oameni care au fost disponibilizați.”

Adrian Mitroi a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, că măsurile de austeritate au avut un efect vizibil asupra deficitului bugetar, însă avertizează că această îmbunătățire este una temporară și nu rezolvă problemele structurale ale economiei. „Această reducere a deficitului este, în primul rând, conjuncturală, nu structurală”, explică economistul. În opinia sa, consolidarea fiscală a fost obținută în principal prin creșterea taxelor și prin eliminarea unor scheme de sprijin acordate populației și companiilor, nu prin reforme profunde ale aparatului de stat.

Mitroi susține că efectele asupra economiei erau previzibile. „Era foarte firesc ca economia să reacționeze atât de dur la aceste măsuri. Ele ar fi trebuit să vină la pachet cu măsuri de restructurare și de reașezare structurală a economiei, însă acestea nu prea au venit.”

Potrivit profesorului, al doilea pachet de reforme, care trebuia să vizeze reducerea cheltuielilor statului și reorganizarea administrației, nu a mai fost implementat în forma promisă, pe fondul tensiunilor politice din coaliția de guvernare. „Exact lucrurile grele au fost amânate. De aici vine și sentimentul de frustrare din societate.”

În opinia lui Adrian Mitroi, măsurile adoptate în ultimul an ar putea fi suficiente pentru ca România să își păstreze ratingul suveran și să evite, pentru moment, o retrogradare din partea agențiilor internaționale. „Probabil că vom reuși să ne menținem ratingul. Vom cumpăra încă șase luni sau poate un an de timp pentru a face această reformă.”

Economistul avertizează însă că această perioadă de respiro nu trebuie irosită. „Dacă folosim acest timp doar pentru a amâna din nou reformele, problemele se vor întoarce și vor fi mai costisitoare.”