Antibioticele ieftine din China amenință fabrica europeană de penicilină
Ultima fabrică din Europa care produce penicilină de la început până la sfârșit, inclusiv ingredientele active esențiale, are un viitor incert din cauza concurenței antibioticelor ieftine din China.
Sandoz, compania care deține unitatea din Kundl, Austria, a cerut Comisiei Europene să deschidă o investigație antidumping și avertizează că dispariția fabricii ar lăsa Europa complet dependentă de aprovizionarea chineză, relatează Reuters.
Situată la poalele Alpilor austrieci, fabrica a devenit un punct central al dezbaterii privind capacitatea Europei de a-și asigura singură medicamentele esențiale, după ce alți producători au anunțat închiderea unor unități sau mutarea producției în China.
Antibioticele și ingredientele farmaceutice produse în China ajung pe piața europeană la costuri mult mai mici decât cele fabricate la Kundl. Prețurile scăzute avantajează sistemele publice de sănătate, preocupate de reducerea cheltuielilor, dar amenință viabilitatea unității austriece.
„Am fi complet dependenți” de China dacă fabrica și-ar înceta activitatea, a declarat pentru Reuters Stephanie Jedner, directoarea unității. Solicitarea Sandoz pentru o investigație antidumping vine la doar trei ani după o extindere de 200 de milioane de euro a fabricii, care a inclus 50 de milioane de euro din fonduri publice.
Procedura ar putea duce la impunerea unor taxe vamale asupra importurilor din China. Ponderea Chinei în importurile Uniunii Europene de peniciline și derivați a crescut de la 44% în 2019 la 86% anul trecut, conform datelor Eurostat. În același timp, exporturile europene din această categorie au ajuns la abia o cincime din nivelul maxim înregistrat la începutul anilor 2000.
Evoluția a coincis cu planul industrial pe zece ani „Made in China”, prin care Beijingul a urmărit să avanseze către activități de producție cu valoare adăugată mai mare. Industria farmaceutică este unul dintre sectoarele în care China a trecut de la rolul de furnizor de produse ieftine la cel de concurent al unor industrii tradițional europene.
Deficitul comercial al UE în schimburile de bunuri cu China a ajuns în 2025 la aproximativ un miliard de euro pe zi, dublu față de nivelul din 2020. Sandoz a susținut că aprovizionarea Europei de la Kundl „nu este sustenabilă din punct de vedere comercial” dacă guvernele nu plătesc mai mult pentru penicilină.
Compania a descris controlul Beijingului asupra lanțului de aprovizionare drept un „risc strategic inerent”, comparabil cu dominația Chinei în domeniul mineralelor critice. „Aprovizionarea cu antibiotice ar putea deveni un instrument de coerciție economică sau de război hibrid, în special în perioadele de tensiuni diplomatice”, a avertizat Sandoz.
Potrivit Sandoz, până la 90% din ingredientele active pentru antibiotice sunt produse în prezent în afara Europei, în principal în China sau în India. Tim Rühlig, analist specializat în China la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, consideră că această concentrare ar trebui să provoace îngrijorare, deoarece puterea de piață îi oferă Beijingului o pârghie pentru apărarea intereselor strategice.
Folosirea unei asemenea pârghii ar putea afecta reputația Chinei ca furnizor. Spre deosebire de poziția sa aproape monopolistă în rafinarea pământurilor rare, Beijingul nu prezintă dominația pe piața antibioticelor în termeni de securitate națională.
Totuși, în timpul pandemiei de COVID-19, economistul chinez Daokui Li, fost membru al comitetului de politică monetară al băncii centrale chineze, a provocat îngrijorare în Occident după ce a sugerat că aprovizionarea cu ingrediente farmaceutice active ar trebui inclusă în negocierile privind disputele comerciale.
Un oficial american aflat în China a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că interlocutori chinezi au sugerat în cadrul unor întâlniri că Beijingul ar putea opri exporturile de ingrediente active pentru anumite medicamente ca represalii într-un conflict comercial. Ministerul chinez de Externe a transmis că diferendele economice și comerciale cu UE pot fi rezolvate prin dialog și consultări.
Reducerea capacităților europene de producție dintr-un sector strategic lasă blocul comunitar vulnerabil la restricții de aprovizionare în timpul pandemiilor sau al conflictelor, avertizează Bostjan Ceh, responsabil cu dezvoltarea afacerilor la Labena, companie slovenă de cercetare și dezvoltare farmaceutică la comandă.
„Ar compromite grav capacitatea Europei de a face față unei crize sanitare”, a declarat el. Potrivit Annei Mihaylova, expertă în politici la Universitatea de Medicină din Plovdiv, autoritățile au început să trateze producția farmaceutică drept o problemă strategică abia după pandemia de COVID-19, când Europa și-a constatat dependența de produsele medicale din Asia.
Un nou semnal de alarmă a apărut în 2022, când Europa s-a confruntat cu un deficit de amoxicilină, antibioticul din clasa penicilinelor produs la Kundl, pe fondul creșterii numărului de infecții respiratorii după pandemie. Un an mai târziu, invocând lipsurile repetate, Comisia Europeană a aprobat un sprijin de 28,3 milioane de euro pentru extinderea fabricii. Investiția a majorat capacitatea de producție cu 20%.
Costurile energiei apasă asupra fabricii din Austria. Timp de mai mulți ani după descoperirea penicilinei, China a depins puternic de Europa pentru producția acestui antibiotic și a altor medicamente generice. Investițiile industriale ale Beijingului au inversat însă raportul de dependență, explică analistul Tim Rühlig.
Potrivit acestuia, ascensiunea Chinei a fost susținută de reglementări de mediu mai puține, costuri ale forței de muncă mult mai mici, subvenții de stat și investiții ale companiilor farmaceutice occidentale care au urmărit reducerea cheltuielilor. La Kundl, unde lucrează peste 2.000 de oameni, penicilina este obținută printr-un proces de fermentare în recipiente metalice.
Producția necesită cantități mari de energie, ceea ce reduce și mai mult competitivitatea fabricii. Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că prețurile electricității pentru industriile mari consumatoare de energie au fost, în medie, cu aproape 50% mai ridicate în UE decât în China în 2025.
Potrivit directoarei Stephanie Jedner, amplasamentul industrial din Kundl, pe care Sandoz îl împarte cu fosta sa companie-mamă Novartis și cu producătorul de produse chimice BASF, consumă tot atât de multă energie cât orașul Innsbruck, care are peste 130.000 de locuitori. În timp ce energia s-a scumpit, prețurile penicilinei în Europa au stagnat sau au scăzut, a adăugat ea.
Sandoz cere o investigație antidumping. Sandoz susține că nu poate majora prețurile din cauza concurenței și a sistemelor de achiziții publice din țările europene. Compania critică politica guvernelor de a cumpăra medicamente în funcție de cel mai mic preț, fără a acorda suficientă importanță menținerii unor surse diversificate de aprovizionare.
În martie, Sandoz a depus o plângere la Comisia
Da, sigur, antibiotice ieftine din China! Bineînțeles că nu are cum să fie o problemă… Iar ne luăm țeapă și apoi ne mirăm de ce suntem bolnavi. 😂.
Ce să mai zicem? Asta e România! Nimic nu se schimbă, iar statul stă cu mâinile în sân în timp ce fabricile care chiar produc ceva sunt lăsate pe tușă. E trist… 😒.
Hai că poate iese ceva bun din toată povestea asta! Poate se vor uni forțele europene pentru a salva fabrica de penicilină și vom avea produse mai sigure. Eu încă sper! 🌟.