Cazul Jensen Huang dezvăluie metodele discrete ale Chinei de obținere a secretelor AI

PRIME24

Investigație la Nvidia după suspiciuni privind legăturile unei femei de afaceri cu spionajul chinez

Jensen Huang, directorul general al Nvidia, a recunoscut într-un e-mail adresat angajaților că i-a fost infidel soției sale. Mărturisirea a venit după ce serviciile americane de informații au început să investigheze legăturile sale cu Alice Huang, o femeie de afaceri suspectată că ar fi colectat informații pentru serviciile secrete chineze. Nvidia a declanșat o investigație internă, iar directorul companiei a fost invitat la o informare confidențială în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, programată pentru 18 noiembrie.

Investigația privind legăturile cu Nvidia

Ancheta are loc într-un moment sensibil pentru relațiile dintre Washington și Beijing, marcat de competiția pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale.

Alice Huang lucrează pentru Megaspeed, o companie din Singapore care se numără printre clienții Nvidia. Firma se află în atenția autorităților americane și singaporeze, fiind suspectată că ar fi facilitat accesul Chinei la cipuri performante, în pofida restricțiilor impuse de Statele Unite.

Potrivit informațiilor publicate de The New York Times și preluate de Focus, Alice Huang ar fi fost recrutată pentru a obține informații despre Jensen Huang și despre activitățile Nvidia. Suspiciunile serviciilor americane se bazează pe informații clasificate, prezentate într-un document care ar fi circulat în cercuri restrânse ale administrației americane încă dinaintea vizitei lui Donald Trump în China, din luna mai.

Publicitate
Ad Image

Anchetatorii încearcă să stabilească dacă relația personală dintre cei doi a fost folosită pentru obținerea unor informații confidențiale sau pentru influențarea deciziilor privind exporturile de tehnologie avansată. Până în prezent, nu există dovezi publice care să demonstreze că Alice Huang a acționat ca agent al serviciilor secrete chineze. Beijingul respinge acuzațiile.

Metode de apropiere și extinderea activităților

Într-o analiză publicată de Focus, politologul Alexander Görlach explică faptul că serviciile chineze de informații preferă adesea să se apropie de persoanele influente prin intermediul celor din anturajul lor, în loc să încerce recrutarea directă a țintelor.

Partenerii de afaceri, colaboratorii sau persoanele implicate în relații personale pot avea acces la informații sensibile fără să provoace suspiciuni imediate. Un exemplu invocat este cazul politicianului american Eric Swalwell, avertizat de FBI în legătură cu Christine Fang, o femeie care intrase în cercul său de relații și care era suspectată de legături cu serviciile chineze.

Fenomenul nu se limitează la Statele Unite. În octombrie 2023, șeful serviciului britanic de contrainformații MI5, Ken McCallum, dezvăluia că agenți chinezi contactaseră în mod clandestin peste 20.000 de persoane din Regatul Unit prin platforme profesionale precum LinkedIn, prezentându-se drept recrutori sau potențiali parteneri de afaceri.

Potrivit analizei, activitățile serviciilor de informații chineze s-au intensificat considerabil după venirea la putere a lui Xi Jinping, în 2012. O lege privind securitatea națională și activitățile de informații, intrată în vigoare în 2017, obligă cetățenii și organizațiile chineze să sprijine și să coopereze cu serviciile de informații ale statului.

Datele centralizate de think tank-ul american Center for Strategic and International Studies (CSIS) arată că peste două treimi dintre cazurile cunoscute de spionaj chinez în Statele Unite, începând cu anul 2000, au fost raportate după preluarea puterii de către Xi Jinping. În interpretarea lui Görlach, această intensificare reflectă transformarea spionajului economic și tehnologic într-un instrument important al strategiei geopolitice a Beijingului.

Miza tehnologică și cazurile din Germania

Interesul Chinei pentru Nvidia este explicat de rolul crucial al procesoarelor produse de companie în dezvoltarea sistemelor avansate de inteligență artificială. Statele Unite au introdus restricții asupra exporturilor unor cipuri de înaltă performanță către China, pentru a limita accesul Beijingului la tehnologii care ar putea fi utilizate inclusiv în scopuri militare.

În acest context, autoritățile americane suspectează că anumite companii ar putea folosi centre de date din state terțe, inclusiv Singapore, pentru a facilita accesul Chinei la capacități de procesare care nu pot fi obținute direct.

Jensen Huang a susținut anterior, în discuțiile cu administrația Trump, acordarea unor licențe care să permită exportul anumitor produse Nvidia către piața chineză. Anchetatorii încearcă să stabilească dacă relația sa cu Alice Huang a avut vreo influență asupra acestor demersuri. Deocamdată, o asemenea legătură nu a fost demonstrată.

Analiza Focus amintește că operațiunile atribuite serviciilor de informații chineze au afectat și Germania. În septembrie 2025, un tribunal din Dresda l-a condamnat pe Jian G., fost colaborator al europarlamentarului Maximilian Krah, la patru ani și nouă luni de închisoare pentru spionaj în favoarea Chinei.

Acesta transmisese informații din Parlamentul European, precum și date despre disidenți chinezi aflați în Germania. O fostă parteneră a sa, angajată la aeroportul din Leipzig, îi furnizase informații referitoare la exporturile de armament și a primit o pedeapsă cu suspendare.

Într-un alt dosar, trei cetățeni germani sunt judecați la Düsseldorf, fiind acuzați că ar fi colectat pentru serviciile chineze informații despre motoare navale și sisteme de propulsie pentru vehicule blindate.

Alexander Görlach consideră că scandalul Nvidia ar trebui să determine companiile occidentale care au relații comerciale extinse cu China să își reevalueze riscurile de securitate. Acest lucru privește inclusiv marile grupuri germane, precum Volkswagen și BASF, dar și întreprinderile de dimensiuni medii care colaborează cu parteneri chinezi.

În opinia analistului, competiția pentru inteligența artificială și semiconductori nu mai reprezintă doar o confruntare economică, ci și una strategică, în care informațiile confidențiale și accesul la factorii de decizie au devenit resurse extrem de valoroase. Cazul Nvidia rămâne însă în faza investigațiilor. Suspiciunile privind implicarea serviciilor secrete chineze nu echivalează cu o demonstrare a vinovăției persoanelor vizate.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *