Guterres: „Nu poți construi pacea pe o planetă în flăcări”
La COP31, în timpul ultimei sale conferințe de presă despre climă în calitate de secretar general al ONU, Antonio Guterres a avertizat vineri că lipsa unor măsuri urgente împotriva schimbărilor climatice pune în pericol pacea, combaterea sărăciei și viitorul tinerilor. Negocierile summitului continuau, deși majoritatea liderilor mondiali plecaseră deja.
Apelul secretarului general al ONU
„Nu poți construi pacea pe o planetă în flăcări”, a declarat Antonio Guterres. „Nu poți eradica sărăcia atunci când dezastrele climatice îi împing din nou pe oameni în sărăcie. Nu poți promite tinerilor un viitor mai bun în timp ce distrugi sistemele naturale de care depinde acel viitor”, a adăugat acesta.
Guterres s-a numărat printre cei mai vocali secretari generali ai ONU în privința schimbărilor climatice. El a revenit în repetate rânduri asupra acestui subiect, criticând companiile din industria combustibililor fosili și guvernele care se opun unor măsuri mai ferme.
Mandatul său se încheie la sfârșitul lunii decembrie, iar succesorul nu a fost încă desemnat. Donald Trump a încercat să-și impună candidații preferați în procesul de selecție, iar această situație a alimentat temerile că viitorul secretar general ar putea acorda mai puțină importanță crizei climatice în favoarea altor teme.
Într-un mesaj adresat implicit celui care îi va lua locul, Guterres a explicat de ce ONU trebuie să păstreze schimbările climatice printre prioritățile sale principale. „Schimbările climatice nu se limitează la un singur domeniu”, a afirmat el. „Ele provoacă furie și strămutări în întreaga lume. Anulează progresele în materie de dezvoltare realizate de-a lungul deceniilor. Împing țările într-un deficit tot mai profund. Agravează competiția pentru terenuri și apă. Alimentează instabilitatea. Și, din ce în ce mai mult, amenință însăși existența comunităților și a țărilor. Din toate aceste motive, nu am considerat niciodată acțiunile climatice doar una dintre numeroasele probleme. Acestea sunt esențiale pentru fiecare aspect al activității ONU.”
Negocierile de la COP31
Vineri după-amiază, Guterres era unul dintre puținii lideri mondiali rămași la summit. Cei mai mulți dintre cei peste 90 de lideri care participaseră la reuniune se întorseseră în țările lor, iar negociatorii continuau discuțiile despre electrificarea economiei globale și o tranziție echitabilă pentru lucrătorii care depind de industriile bazate pe combustibili fosili.
Prim-ministrul australian, Anthony Albanese, a plecat după ce a găzduit o întâlnire între mari investitori internaționali și companii australiene din sectorul energiei regenerabile. Ulterior, acesta s-a întâlnit cu Taneti Maamau, președintele statului insular Kiribati, din Pacific, amenințat de creșterea nivelului mării.
Albanese a făcut din atragerea atenției asupra situației dificile a statelor insulare din Pacific unul dintre principalele obiective ale celor două zile și jumătate petrecute la negocieri.
Copreședinția australiană a celei de-a 31-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice a publicat o listă de „reflecții”, care sintetizează propunerile prezentate de țări de la începutul negocierilor, luni. Documentul va constitui baza generală pentru primul proiect al deciziei-cadru, textul final care urmează să fie negociat și adoptat la sfârșitul summitului și care va reprezenta, cel mai probabil, principalul rezultat al COP31.
Deciziile-cadru adoptate la reuniunile climatice anterioare au inclus angajamente importante. La COP28, desfășurată la Dubai în 2023, documentul final a prevăzut un angajament global de „tranziție departe de combustibilii fosili”. La COP26, organizată la Glasgow în 2021, decizia-cadru a stabilit necesitatea reducerii treptate a utilizării cărbunelui.
Printre obiectivele discutate în acest an se numără creșterea ponderii electricității la 35% din consumul final de energie la nivel mondial până în 2035, considerată una dintre principalele modalități de decarbonizare a economiei globale. Pe agenda negocierilor se mai află angajamente privind reducerea emisiilor de metan, progrese în eliminarea treptată a combustibililor fosili și asigurarea unei finanțări adecvate pentru țările în curs de dezvoltare afectate de dezastre climatice.
Documentul intitulat „Reflecții” a oferit o imagine asupra dificultăților cu care se confruntă Australia în încercarea de a obține un acord înainte de termenul stabilit inițial, vineri seara. Organizarea summitului presupune un aranjament neobișnuit: Australia prezidează negocierile, în timp ce Turcia găzduiește conferința.
Chris Bowen, ministrul australian al Climei și Energiei și președintele negocierilor, a declarat că documentul nu reprezintă o propunere oficială și nu anticipează rezultatul discuțiilor. „Ne asigurăm că toate părțile sunt ascultate pe măsură ce avansăm în negocieri. Textul de reflecție nu este un text de negociere. Nimic din acesta nu este prestabilit, definitiv sau obligatoriu pentru decizia finală”, a afirmat acesta.
Țările vor avea timp până sâmbătă seara târziu să transmită răspunsuri, iar primul proiect oficial al deciziei nu este așteptat înainte de începutul săptămânii viitoare.
Prezența companiilor din industria combustibililor fosili
Peste 100 de companii și grupuri asociate industriei combustibililor fosili au participat la discuțiile de la COP31, potrivit unei cercetări publicate vineri, în ciuda eforturilor depuse în ultimii ani pentru limitarea prezenței lobbyiștilor din acest sector.
Prakash Dalal, reprezentant al organizației Pro Public/Friends of the Earth Nepal, a criticat influența acestor companii asupra negocierilor. „Marile companii poluante au provocat pierderea mijloacelor de trai, daune emoționale, traume și probleme legate de supraviețuirea poporului nostru”, a declarat el.
„Nu putem tolera spațiul disproporționat acordat acestora în comparație cu societatea civilă și delegațiile țării noastre”, a adăugat Dalal.
