Emil Hurezeanu: România nu blochează deciziile, dar ar fi putut să-și facă vocea mai bine auzită
Emil Hurezeanu a făcut o scurtă analiză a negocierilor pentru pace cu privire la războiul din Ucraina și a posibilei participări a Europei, despre care spune că trebuie să devină un actor geopolitic global. În privința României, diplomatul a afirmat că țara nu este „spectaculoasă” în plan diplomatic, dar nici nu creează obstacole.
Europa, în căutarea unui rol geopolitic
Hurezeanu a descris contextul internațional drept o criză a globalizării și o recrudescență a importanței statului național. El a spus că Rusia subliniază în aceste zile că doar granițele naționale există și că nu mai vrea blocuri, NATO sau Uniunea Europeană.
În opinia sa, Rusia ar putea recurge la metode diferite în relația cu fiecare stat, de la șantaj și presiuni până la agresiune. „În cazul Rusiei n-ar fi nicio surpriză”, a spus Emil Hurezeanu.
Diplomatul a afirmat că Europa trebuie să răspundă acestor evoluții și să devină „încet și sigur ceea ce nu a fost întru totul până acum – un actor geopolitic global, adică un protagonist”. El a făcut referire la discuțiile de la Dublin, unde s-a discutat despre posibilitatea numirii unor emisari ai întregii Uniuni Europene.
Hurezeanu a spus că președintele Finlandei și premierul Norvegiei au vorbit separat la telefon cu Putin. Premierul Italiei, doamna Meloni, s-a supărat, la fel ca și alții, a spus fostul ministru.
Estonia și-a desemnat fostul prim-ministru Kaja Kallas, în prezent diplomata-șefă a Uniunii Europene. Și președintele Consiliului European ar vrea să participe. Hurezeanu a spus că rămâne de văzut dacă Europa va găsi emisari adecvați și că este foarte bine că Statele Unite cer participarea europenilor la dezbateri. „Contează foarte mult cine este emisarul Uniunii Europene”, a afirmat el.
Discuții despre sprijinul pentru Ucraina
Fostul ministru a spus că cancelarul Merz a agravat puțin dinamica ultimului summit de la Dublin. Potrivit lui Hurezeanu, Merz a spus că cine nu ajută Ucraina în continuare așa cum cer ei, dacă acest lucru se va întâmpla în continuare, se referă la câteva țări cunoscute care s-au exprimat.
În acest context, Hurezeanu a amintit Cehia, Slovacia și Bulgaria. El a precizat că Germania este cel mai important contribuitor atât la bugetul comun al Uniunii Europene, cât și la eforturile de război ale Ucrainei. Merz vrea să blocheze bugetul Uniunii Europene.
„Deci e o problemă foarte importantă asta, sunt multe chestiuni grave de discutat”, a spus Hurezeanu, adăugând că Europa va trebui să gestioneze o situație în care ceilalți devin mai agresivi și mai contondenți în argumente sau în presiunile pe care le exercită. El a reluat ideea că Europa ar trebui să-și recentreze centrele de greutate și să devină încet și sigur un actor geopolitic global.
Poziția României
Hurezeanu a spus că România are un rol important și a făcut foarte mult pentru efortul de război al Ucrainei, chiar dacă păstrează o oarecare discreție în legătură cu datele concrete de ajutorare. „Totuși am dat rachete Patriot Ucrainei. E adevărat că le-am primit înapoi de la norvegieni și că tot ce am dat Ucrainei este și plătit”, a subliniat el.
Diplomatul a descris România drept „un membru loial și asumat al Uniunii Europene, al Alianței Nord-Atlantice, nu creează probleme, nu pune obstacole”. A spus că uneori România ar fi putut să ceară mai mult, să se profileze mai mult și să fie mai prezentă.
El a menționat strategia Mării Negre, care redevine sau revine pe radarul Comisiei Europene, precum și cele 50 plus 10 milioane, dacă hubul de securitate este împărțit între Constanța și Varna. Hurezeanu a adăugat că se va vedea cum evoluează relațiile cu Statele Unite.
România a început să-și asume achiziții de armament în programul SAFE și din țări europene, mai mult din Germania decât din Franța, a spus fostul ministru. „Deci nu suntem spectaculoși în coregrafia noastră diplomatică pe pachetul care contează, dar nu suntem nici, ca să zic așa, nu suntem obstrucționiști, nu creăm probleme”, a încheiat Emil Hurezeanu.
