Aproximativ 50 de cetățeni chinezi luptă în armata Ucrainei și se tem că nu se vor mai putea întoarce acasă
Aproximativ 50 de cetățeni chinezi s-au alăturat armatei ucrainene și luptă împotriva Rusiei, deși unii cred că întoarcerea în China nu mai este sigură. Motivațiile lor diferă: unii spun că au plecat din cauza nemulțumirilor față de regimul de la Beijing, iar alții au fost influențați de moartea unui voluntar chinez pe front, potrivit unui reportaj publicat de The Kyiv Independent.
Luo Haizhou și-a găsit locul în Ucraina
Luo Haizhou a cerut inițial să fie identificat doar prin indicativul său militar, „Brunko”. Între timp, a devenit mai deschis și a început să recruteze alți voluntari chinezi pentru armata ucraineană, în pofida avertismentelor transmise familiei sale din China de ofițeri ai serviciilor de securitate chineze.
El știe că întoarcerea în orașul său, Shenzhen, nu mai este o opțiune sigură. „Pentru cele câteva zeci de chinezi care s-au alăturat armatei ucrainene, această alegere s-ar putea să-i fi costat șansa de a se mai întoarce vreodată acasă.”
Luo s-a întâlnit cu The Kyiv Independent cu o zi înainte să se prezinte la Infanteria Marină ucraineană, în Odesa. Prin promovarea cauzei Ucrainei pe rețelele sociale chineze, în pofida cenzurii stricte impuse de Partidul Comunist Chinez, a ajuns să cunoască majoritatea celor aproximativ 50 de voluntari chinezi aflați în diferite sectoare ale frontului.
Este un grup restrâns, ai cărui membri au motive personale diferite. Luo susține însă că toți au ales să lupte pentru a sfida sprijinul tacit acordat de guvernul chinez Moscovei. „Nu mai avem de ce să ne temem”, spune el.
Beijingul afirmă că are o poziție neutră în războiul declanșat de Rusia, dar și-a intensificat schimburile comerciale cu Moscova și îi furnizează componente fabricate în China, folosite la producția rusă de drone și rachete. În același timp, cetățeni chinezi luptă de partea Rusiei, iar, potrivit unor informații, ofițeri militari chinezi vizitează zone din apropierea frontului rusesc pentru a studia lecțiile tactice ale războiului.
Pentru chinezii care au ales să lupte în armata ucraineană, decizia poate avea consecințe personale majore.
Nemulțumirea față de conducerea de la Beijing
Drumul lui Luo către Ucraina a început pe fondul nemulțumirii față de conducerea comunistă a Chinei. În opinia sa, Partidul Comunist Chinez (PCC) păstrează o mentalitate moștenită din perioada sovietică: oficialii de partid și apropiații lor beneficiază de profiturile dezvoltării economice rapide, în timp ce cetățenii obișnuiți sunt exploatați și lipsiți de drepturi.
Luo susține că, în pofida campaniei ample anticorupție derulate de Xi Jinping, corupția continuă să fie răspândită în China. El povestește că un înalt funcționar local al partidului din Shenzhen ar fi încercat să-i confiște o proprietate industrială și l-ar fi presat să doneze 300.000 de yuani, echivalentul a aproximativ 45.000 de dolari, pentru construirea unui drum din beton în apropierea proprietății.
Luo a decis să construiască drumul pe cont propriu, dar autoritățile l-au declarat ulterior neconform. Potrivit publicației Yangcheng Evening News, controlată de stat, funcționarul a fost arestat într-un dosar de corupție fără legătură cu acest incident. Luo bănuiește că acesta ar fi intrat în conflict cu un superior din partid.
La început, Luo a fost atras în Ucraina de perspectiva unei vieți noi. Comerciant de fier vechi, credea că serviciile sale vor fi căutate într-o țară care urma să fie reconstruită după război.
A ajuns în Ucraina în decembrie 2023, însă în scurt timp și-a dedicat cea mai mare parte a timpului activităților umanitare. A dus alimente și aparatură electronică refugiaților și a participat la evacuarea civililor din teritoriile apropiate de linia frontului.
Regimul vizelor pentru cetățenii chinezi din Ucraina era dificil, chiar dacă Luo își putea prelungi periodic șederea. Pentru a intra în țară, era necesară o viză ucraineană și o viză Schengen pentru tranzitarea unor state vecine, precum Ungaria, Polonia, Slovacia sau România, ori o viză pentru Republica Moldova, ale cărei autorități refuzau uneori accesul cetățenilor chinezi.
În cele din urmă, Luo a considerat că înrolarea în armata ucraineană era cea mai bună cale de a obține dreptul de ședere. Pasionat de drone, s-a pregătit ca operator în cadrul Batalionului 214 de Asalt Independent al Forțelor Terestre Ucrainene. Alături de el erau alți patru voluntari chinezi pe care îi ajutase să se înroleze.
Subunitățile batalionului au fost desfășurate mai întâi în rezervă, în regiunile Sumî și, ulterior, Dnipropetrovsk, înainte de a fi atașate unor brigăzi de pe linia frontului.
De la sprijin logistic la Infanteria Marină
Luo și ceilalți militari chinezi au cerut să fie repartizați în poziții de luptă. Comandantul le-a explicat însă că bariera lingvistică le-ar putea afecta eficiența pe câmpul de luptă și le-a atribuit sarcini de sprijin.
Deși știau suficientă engleză și ucraineană pentru conversații de bază, comunicarea putea deveni dificilă în situații de luptă, când informațiile trebuie transmise rapid și precis. Potrivit lui Luo, comandantul le-ar mai fi spus că, fiind străini, „nu urau Rusia suficient”.
După o scurtă perioadă în care a transportat provizii și vehicule către front, Luo s-a oferit voluntar să modifice muniții vechi destinate dronelor. Munca presupunea reciclarea unor cantități mari de grenade, bombe de mortier și obuze de artilerie, provenite din generații diferite și donate Ucrainei de aliații săi.
Activitatea era periculoasă. Luo povestește că, la un moment dat, o dronă de tip Shahed s-a prăbușit la aproximativ 80 de metri de atelierul în care erau depozitați explozibilii, iar echipa a fost nevoită să se mute în grabă.
În august, Luo a fost internat în spital din cauza unei pietre la rinichi. În perioada de recuperare, petrecută pe litoralul Mării Negre, i-a întâlnit pentru prima dată pe pușcașii marini ucraineni.
Impresionat de profesionalismul lor și atras de comunitatea chineză în creștere din Odesa, a cerut transferul într-o unitate de infanterie marină. Luo spune cu mândrie că următoarea sa misiune va fi într-o unitate de apărare aeriană împotriva dronelor, pentru a contribui la protejarea țării pe care o consideră acum acasă.
El rămâne optimist în privința viitorului. În opinia sa, Rusia este pentru China un „pion care trebuie folosit și apoi aruncat”, iar Beijingul ar fi dispus să sacrifice Moscova pentru a slăbi Europa.
Luo crede
Băi, da’ sigur că nu se mai pot întoarce acasă! Iar ne luăm țeapă cu povești din astea… 🤔 Pe când o să vedem și români în situații similare?
Nu știu ce să zic, dar mă îngrijorează tot ce se întâmplă. Asta e România, promisiuni goale și nimeni care să ia vreo decizie bună pentru cei care chiar au nevoie de ajutor. 😡.
Hai că poate iese ceva bun din toată treaba asta! Poate se face o legătură între oameni și ne ajutăm unii pe alții, indiferent de naționalitate. Eu încă sper! 🌍✨.