Consiliul Europei solicită un tratat pentru reglementarea armelor autonome
Michael O’Flaherty, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, a cerut adoptarea urgentă a unui tratat internațional obligatoriu privind armele autonome. Într-un articol publicat pe website-ul Consiliului Europei, înaintea celei de-a Șaptea Conferințe de Revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW), organizată de ONU în perioada 16–20 noiembrie la Geneva, el a avertizat că inteligența artificială influențează tot mai mult deciziile militare.
Apel pentru păstrarea controlului uman
O’Flaherty a cerut guvernelor să sprijine desfășurarea unor negocieri urgente, cu termene precise, pentru stabilirea unui instrument juridic internațional obligatoriu privind armele autonome. El a cerut, de asemenea, progrese în reglementarea altor utilizări militare ale inteligenței artificiale.
Comisarul a avertizat că deciziile privind cine trăiește și cine moare în conflictele armate sunt condiționate tot mai mult de mașini.
Inteligența artificială se integrează deja în operațiunile militare, de la colectarea de informații și identificarea țintelor până la alegerea sistemelor de armament și deciziile privind folosirea forței, a explicat O’Flaherty. Unele sisteme autonome pot selecta și ataca ținte fără intervenție umană.
„Fiinţele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forţei şi să rămână responsabile pentru aceasta”, a subliniat O’Flaherty, afirmând că statele trebuie să „dezarmeze” AI.
Riscuri pentru drepturile omului
O’Flaherty a avertizat că sistemele de AI pot fi opace și imprevizibile, pot folosi date perimate sau părtinitoare și pot genera rezultate dificil de anticipat. Viteza operațiunilor militare asistate de aceste tehnologii poate lăsa operatorii fără timp suficient pentru a verifica țintele sau a evalua legalitatea unui atac.
Controlul uman riscă să se transforme în ceva pur formal atunci când militarii își deleagă deciziile către mașini despre care consideră că sunt mai precise sau mai fiabile decât ei, sau atunci când pierd complet controlul asupra proceselor autonome, a mai remarcat O’Flaherty.
Aceste circumstanțe cresc riscul unor atacuri contrare dreptului internațional, care amenință dreptul la viață și îngreunează tragerea la răspundere pentru posibile astfel de încălcări.
Riscurile nu se limitează la câmpul de luptă. Tehnologiile dezvoltate în scopuri militare pot avea aplicabilitate și în zone civile, precum controlul frontierelor sau supravegherea manifestațiilor, ori pot ajunge în mâinile unor actori non-statali. AI poate fi folosită și pentru a manipula mediul informațional și a perturba infrastructurile civile, a avertizat el.
Reglementarea și responsabilitatea companiilor
Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului consideră că reglementarea nu a avansat în același ritm cu dezvoltarea acestor tehnologii, mai ales în chestiunile legate de utilizarea militară a AI.
El a semnalat responsabilitatea sectorului privat: companiile care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe IA trebuie, la rândul lor, să respecte drepturile omului.
Da, sigur, Consiliul Europei vrea să reglementeze armele autonome… Așa e la noi, totul se discută, dar nimic nu se schimbă! 🤷♂️.
Suntem de râs cu astfel de inițiative! Până când statul nostru va lua măsuri serioase în privința armelor și a inteligenței artificiale, eu nu văd nicio speranță. 😒.
Hai că poate iese ceva din toată povestea asta! Eu încă sper ca oamenii să își dea seama cât de important este să controlăm tehnologia aceasta înainte să fie prea târziu. 🌍✨.
Ce ascunde povestea asta cu reglementarea armelor? Prea e totul perfect… Parcă ar fi un joc de culise aici! Hmmm… 🤔.