Parlamentul Belgiei aprobă o lege care ar permite intrarea în locuințe pentru reținerea migranților fără acte
Parlamentarii belgieni au aprobat o lege care ar permite poliției să intre în locuințe, cu autorizarea unui judecător, pentru a găsi și reține migranți fără documente care au primit ordin să părăsească țara. Măsura ar urma să intre în vigoare în primăvara anului viitor și este criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează că ar putea răspândi teama în rândul familiilor.
Condițiile în care poliția ar putea intra în locuințe
Legea le-ar permite autorităților belgiene să desfășoare raiduri la domiciliu, comparate de activiști cu operațiunile Serviciului american pentru Imigrare și Vamă (ICE). Serviciul belgian de imigrare ar putea cere unui judecător de instrucție să autorizeze intrarea în locuințe în care s-ar putea afla persoane fără documente.
Prevederea se aplică și caselor sau apartamentelor în care migranții sunt găzduiți de prieteni ori membri ai familiei. În baza mandatului judecătoresc, poliția ar putea intra fără acordul ocupanților între orele 5:00 și 21:00, inclusiv atunci când în locuință se află copii.
După intrare, polițiștii ar putea să îi rețină pe cei vizați și să caute documente de identitate. Autoritățile spun că măsurile îi vor viza pe cei cărora li s-a respins cererea de azil, care nu au respectat ordinele de părăsire a țării și care sunt considerați o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale.
Adoptarea legii are loc după mai multe luni de dezbateri intense în Belgia privind măsurile coaliției de dreapta aflate la guvernare, menite să accelereze expulzarea persoanelor cărora li s-a refuzat dreptul de ședere.
Înaintea votului parlamentar de vinerea trecută, au avut loc peste 60 de proteste în țară. Măsurile au fost criticate și de organizații neguvernamentale, judecători și asociații ale avocaților. Unii contestatari le-au comparat cu situația din Statele Unite, unde arestările efectuate de ICE s-au înmulțit semnificativ în timpul administrației lui Donald Trump.
Critici privind definirea amenințării la adresa ordinii publice
Organizații și specialiști în drept susțin că legea nu precizează suficient de clar ce înseamnă o amenințare la adresa ordinii publice. Criticii au arătat că astfel de termeni au fost folosiți pentru a descrie persoane care au muncit fără forme legale, au trecut pe roșu la semafor sau au furat din magazine.
În opinia contestatarilor, această formulare le-ar lăsa judecătorilor o marjă largă de apreciere atunci când decid dacă este justificată autorizarea intrării în locuințe private pentru aplicarea legislației privind imigrația.
Amnesty International a avertizat că judecătorii nu ar avea competențe de anchetă depline și ar dispune de posibilități limitate pentru a solicita informații suplimentare. Legea nu ar prevedea nici o cale prin care persoanele vizate să poată face apel sau să conteste deciziile.
„Este o lege a fricii”, a declarat Carine Thibaut, directoarea secțiunii francofone din Belgia a organizației Amnesty International, referindu-se la efectele pe care raidurile le-ar putea avea asupra copiilor și asupra celor care le oferă migranților adăpost. „Aceasta răspândește cu adevărat frica”, a adăugat ea.
„Ei spun mereu că este vorba despre infractori”, a afirmat Carine Thibaut. „Noi le răspundem că au deja toate instrumentele necesare pentru a aborda această problemă, deoarece pot face acest lucru prin intermediul sistemului judiciar obișnuit.”
Amnesty International este una dintre cele 20 de organizații pentru drepturile omului care au avertizat că legea riscă să confunde lipsa unui statut legal cu delincvența. „Locuința este inviolabilă. Acest principiu constituțional nu ar trebui să depindă niciodată de statutul administrativ al celor care locuiesc acolo”, au transmis organizațiile.
Avertismente privind extinderea măsurilor
Critici au venit și din partea Platformei pentru Cooperare Internațională privind Migranții fără Documente (Picum), cu sediul la Bruxelles. „Acest lucru nu are absolut nimic de-a face cu persoanele care au comis infracțiuni”, a declarat Chiara Catelli, responsabilă de activitățile de advocacy ale organizației. „Este vorba, de fapt, despre dorința de a repatria persoane, de a le expulza, ceea ce reprezintă o procedură administrativă.”
Catelli a avertizat asupra efectelor raidurilor la domiciliu asupra familiilor și a făcut referire la operațiunile din Statele Unite. „Cu toții am văzut consecințele devastatoare ale raidurilor la domiciliu din SUA, unde acestea alimentează frica și violența și destramă familiile. Este extrem de îngrijorător faptul că un stat membru al UE se îndreaptă acum în aceeași direcție”, a spus ea.
Reprezentanta Picum a amintit că măsuri similare, considerate restrictive, sunt deja în vigoare în Țările de Jos și Germania. Regulamentul privind returnările, aprobat recent la nivelul Uniunii Europene și destinat accelerării expulzărilor, include prevederi asemănătoare. În opinia sa, acestea ar putea încuraja și alte state membre să adopte măsuri comparabile.
„Ne temem cu adevărat că acesta este începutul unui fenomen care se va extinde tot mai mult”, a afirmat ea.
Carine Thibaut a avertizat, la rândul său, că asemenea măsuri ar putea duce la restrângerea treptată a drepturilor fundamentale. „Este începutul reducerii statului de drept și al respectului pentru drepturile omului”, a spus reprezentanta Amnesty International. „De data aceasta vizează persoanele fără documente; după aceea, ar putea fi persoanele care consumă droguri. Așa se demontează încet-încet o societate bazată pe drepturile omului, pe respectul pentru justiție și pe separarea puterilor”, a avertizat ea.
